Mai exact, de la 1 iulie 2012, 50% din cheltuielile aferente vehiculelor unui agent economic sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, numai daca respectivele vehicule sunt utilizate exclusiv in scopul afacerii. Noul regim de deductibilitate limitata a acestor cheltuieli poate pune o problema serioasa operatorilor economici, indiferent de forma de organizare juridica.
Conform regulilor introduse la jumatatea anului 2012, toate cheltuielile direct atribuibile vehiculelor rutiere motorizate (cu o masa totala maxima autorizata mai mica de 3.500 kg si cu mai putin de 9 scaune de pasageri) care nu sunt utilizate exclusiv in scopul activitatii economice, fac obiectul unor limitari speciale ale dreptului de deducere fiscala atat la nivelul TVA, cat si la nivelul impozitului pe profit/venit.
Practic, agentii economici care utilizeaza atutoturisme precum cele descrise mai sus si care nu sunt utilizate exclusiv in interesul activitatii economice au obligatia de a deduce doar 50% din valoarea cheltuielilor direct atribuibile autoturismelor respective si doar 50% din valoarea TVA aferenta acestor cheltuieli.
Prin cheltuieli cu autoturismele se intelege orice cheltuieli direct atribuibile unui vehicul, cum sunt cheltuielile de reparatii, de intretinere, cheltuielile cu lubrifianti, cu piese de schimb, cheltuielile cu combustibilul utilizat pentru functionarea vehiculului
Avand in vedere ca justificarea utilizarii unui autoturism in mod exclusiv in interesul activitatii economice necesita intocmirea unor documente justificative aditionale, cum ar fi foaia de parcurs, multi dintre agentii economici, indiferent de forma de organizare a afacerii (firme, PFA, etc.) au ales sa isi asume costul de 50% si sa nu intocmeasca foi de parcurs, fie din dorinta reducerii birocratiei, fie din dorinta simplificarii obligatiilor de conformare fiscala.
Totusi, odata cu aceasta practica, operatorii economici se supun unui risc fiscal.
Citeste material complet pe avocatnet.ro
