Cele 21 de judeţe în care a fost adunat numărul minim de 20 de mii de semnături pentru ca iniţiativa să ajungă în Parlament sunt: Bucureşti, Cluj, Braşov, Timiş, Iaşi, Sibiu, Ilfov, Constanţa, Galaţi, Prahova, Maramureş, Bihor, Dolj, Alba, Hunedoara, Arad, Mureş, Argeş, Bacău, Vaslui şi Tulcea. De asemenea, judeţele Neamţ şi Suceava se află la câteva mii de semnături distanţă de pragul de 20 de mii de semnături. Potrivit site-ului fărăpenali.ro, până în prezent au fost adunate 750.464 de semnături, iar USR vrea ca iniţiativa să fie semnată de un milion de români. "Asigură-te că numele tău este pe lista iniţiativei care este pe cale să reuşească. Hai să strângem 1 milion de semnături pentru ca mesajul să fie cât mai puternic: Românii nu vor Penali în funcţii publice! Se poate! România #FaraPenali împreună!", transmit organizatorii pe pagina oficială a iniţiativei.
Obiectivul USR este ca până la finalul anului 2018 să înainteze Parlamentului un proiect de revizuire a Constituţiei prin care să se interzică persoanelor condamnate penal la pedeapsa închisorii să candideze la alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale, dacă au săvârşit infracţiuni în mod intenţionat. Pentru ca proiectul de lege să ajungă în Parlament sunt necesare cel puţin 500.000 de semnături ale cetăţenilor cu drept de vot din cel puţin jumătate din judeţele tării. Potrivit legislaţiei, strângerea semnăturilor a fost posibilă doar după ce a fost obţinut avizul Consiliului Legislativ, iar textul a fost publicat în Monitorul Oficial. Iniţiativa urmăreşte modificarea articolul 37 din Constituţie, care reglementează dreptul de a fi ales, să fie completat cu un nou alineat, cel de-al treilea, având următorul conţinut: “Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării.” Textul propus instituie o interdicţie temporară, ce ar urma să înceteze odată cu intervenirea reabilitării, amnistiei post condamnatorii sau dezincriminării infracţiunii, adică situaţiile care, potrivit legislaţiei penale, conduc la eliminarea tuturor consecinţelor rezultate din condamnare. Această temporizare a fost absolut necesară pentru ca propunerea legislativă să respecte întru totul Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, tratatele internaţionale la care România este parte, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi recomandările Comisiei de la Veneţia, care nu permit interzicerea permanentă a dreptului de a fi ales.
