Cele 21 de judeÅ£e în care a fost adunat numărul minim de 20 de mii de semnături pentru ca iniÅ£iativa să ajungă în Parlament sunt: BucureÅŸti, Cluj, BraÅŸov, TimiÅŸ, IaÅŸi, Sibiu, Ilfov, ConstanÅ£a, GalaÅ£i, Prahova, MaramureÅŸ, Bihor, Dolj, Alba, Hunedoara, Arad, MureÅŸ, ArgeÅŸ, Bacău, Vaslui ÅŸi Tulcea. De asemenea, judeÅ£ele NeamÅ£ ÅŸi Suceava se află la câteva mii de semnături distanţă de pragul de 20 de mii de semnături. Potrivit site-ului fărăpenali.ro, până în prezent au fost adunate 750.464 de semnături, iar USR vrea ca iniÅ£iativa să fie semnată de un milion de români. "Asigură-te că numele tău este pe lista iniÅ£iativei care este pe cale să reuÅŸească. Hai să strângem 1 milion de semnături pentru ca mesajul să fie cât mai puternic: Românii nu vor Penali în funcÅ£ii publice! Se poate! România #FaraPenali împreună!", transmit organizatorii pe pagina oficială a iniÅ£iativei.
Obiectivul USR este ca până la finalul anului 2018 să înainteze Parlamentului un proiect de revizuire a ConstituÅ£iei prin care să se interzică persoanelor condamnate penal la pedeapsa închisorii să candideze la alegerile locale, parlamentare ÅŸi prezidenÅ£iale, dacă au săvârÅŸit infracÅ£iuni în mod intenÅ£ionat. Pentru ca proiectul de lege să ajungă în Parlament sunt necesare cel puÅ£in 500.000 de semnături ale cetăţenilor cu drept de vot din cel puÅ£in jumătate din judeÅ£ele tării. Potrivit legislaÅ£iei, strângerea semnăturilor a fost posibilă doar după ce a fost obÅ£inut avizul Consiliului Legislativ, iar textul a fost publicat în Monitorul Oficial. IniÅ£iativa urmăreÅŸte modificarea articolul 37 din ConstituÅ£ie, care reglementează dreptul de a fi ales, să fie completat cu un nou alineat, cel de-al treilea, având următorul conÅ£inut: “Nu pot fi aleÅŸi în organele administraÅ£iei publice locale, în Camera DeputaÅ£ilor, în Senat ÅŸi în funcÅ£ia de PreÅŸedinte al României cetăţenii condamnaÅ£i definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracÅ£iuni săvârÅŸite cu intenÅ£ie, până la intervenirea unei situaÅ£ii care înlătură consecinÅ£ele condamnării.” Textul propus instituie o interdicÅ£ie temporară, ce ar urma să înceteze odată cu intervenirea reabilitării, amnistiei post condamnatorii sau dezincriminării infracÅ£iunii, adică situaÅ£iile care, potrivit legislaÅ£iei penale, conduc la eliminarea tuturor consecinÅ£elor rezultate din condamnare. Această temporizare a fost absolut necesară pentru ca propunerea legislativă să respecte întru totul DeclaraÅ£ia Universală a Drepturilor Omului, tratatele internaÅ£ionale la care România este parte, jurisprudenÅ£a CurÅ£ii Europene a Drepturilor Omului ÅŸi recomandările Comisiei de la VeneÅ£ia, care nu permit interzicerea permanentă a dreptului de a fi ales.
