România, țară plină de legende și istorie bogată, ascunde în adâncurile sale un fascinant și misterios sistem de tuneluri medievale, asociat cu marele domnitor Ștefan cel Mare. Această „autostrada” subterană, cu origini și destinații încă neelucidate, stârnește interesul cercetătorilor și al pasionaților de istorie deopotrivă, ridicând întrebări despre scopul său enigmatic în epoca medievală.

Cunoscută sub denumirea de „autostrada” subterană a Moldovei, această rețea impresionantă se află sub municipiul Botoșani și se întinde pe mulți kilometri, conectând diverse zone ale orașului cu Mănăstirea Popăuți. Descoperită în perioada comunistă, rețeaua de catacombe din Botoșani a ieșit la lumină în momentul în care autoritățile au decis demolarea vechilor case din zona târgului medieval pentru a construi blocuri de locuințe sociale.

CITEȘTE ȘI: "Șofer reținut de polițiști, a fost prins beat și (posibil) drogat pe un bulevard..."

 

În timpul lucrărilor de fundație, muncitorii au dat peste aceste structuri subterane. Această descoperire a fost surprinzătoare, având în vedere că tunelurile nu apăreau în documentele oficiale. Din păcate, autoritățile din acea perioadă au ales să astupe aceste pasaje, iar cercetările detaliate au fost amânate pentru o lungă perioadă.

În prezent, autoritățile locale din Botoșani au alocat aproximativ 500.000 de euro pentru a explora și a înțelege mai bine această rețea subterană. Prin scanarea tunelurilor medievale, se speră că aceste structuri vor fi integrate într-un circuit turistic, adăugând astfel valoare istorică și culturală orașului. precizează Realitatea.net

În ceea ce privește scopul tunelurilor și legătura cu Ștefan cel Mare, istoricii consideră că acestea au fost construite în timpul domniei acestuia pentru a oferi căi de refugiu în cazul unui asediu. Moldova medievală era frecvent atacată de otomani, tătari și alți invadatori, iar locuitorii orașului aveau nevoie de rute sigure pentru evacuare. Aceste pasaje subterane ar fi facilitat transportul rapid al populației, proviziilor și chiar al soldaților între diversele zone strategice ale orașului.

Existența acestor tuneluri, evidențiată de structurile defensive ale Mănăstirii Popăuți, sugerează un plan bine gândit pentru protejarea orașului. În acele vremuri, cetățile și așezările de importanță strategică erau dotate cu astfel de pasaje ascunse, menite să asigure o continuitate a rezistenței în fața agresorilor.