Este demn de menţionat faptul că postul alimentar cu legume şi fructe proaspete era cunoscut încă din vremuri îndepărtate, fiind recomandat într-un cunoscut argument biblic: "Iată, vă dau toată iarba ce face sămânţă de pe toată faţa pământului şi tot pomul ce are rod cu sămânţă în el. Acestea vor fi hrana voastră" (Geneza I, 29).
Astfel, pe durate de minimum 7-14 zile consecutiv, se pot înlocui cărnurile şi grăsimile animale cu legume şi fructe în stare proaspătă. Sunt de bază soia, fasolea, ciupercile, nucile, alunele, ceapa, zarzavaturile, care conţin necesarul zilnic de proteine, lipide, vitamine, săruri minerale şi oligoelemente, cu efecte atât nutriţionale, cât şi adjuvante în diabet, purificarea sângelui, convalescenţă, anemie, oboseală cronică şi regenerarea ţesuturilor intoxicate prin alimentaţie.
Se mai recomandă consumul de sucuri naturale şi salate din morcov, sfeclă roşie, ţelină, pătrunjel, păstârnac, gulii, varză, spanac şi salată verde, cu efecte bune pentru orice vârstă, începând cu sugarii, în cazuri de anemii, avitaminoze, intoxicaţii, tulburări gastrice, hepatobiliare, stomacale şi cardiace. Salatele servite cu ulei nerafinat şi oţet sau lămâie, precum şi legumele proaspete, tăiate mărunt sau rase, îşi păstrează conţinutul în vitamine, iar celuloza, ca fibră vegetală, uşurează digestia, fiind un bun laxativ natural şi stimulent al tranzitului intestinal. Având o valoare energetică mai redusă decât carnea şi subprodusele animaliere, alimentaţia cu legume şi fructe proaspete favorizează curele de slăbire, în caz de obezitate şi celulită. Consumatorii de varză, conopidă şi tomate reduc riscul îmbolnăvirii de cancere la stomac, plămâni şi prostată.
Pe toată durata postului este binevenită o cură sistematică cu vitamine (A, C, E şi complexul B), care intră în compoziţia unor enzime ce inactivează o serie de compuşi cancerigeni şi potejează organismul de efectele nocive ale radiaţiilor.
Tratamentul cu plante medicinale este un domeniu special în strategia apărării sănătăţii din perioadele de post. Se recomandă a se consuma, zilnic, câte 3-4 căni cu ceaiuri, luate prin înghiţituri rare, din care să nu lipsească florile de arnică, coada-şoricelului, gălbenele, muşeţel, soc, trifoi roşu, frunze de salvie, anghinare, urzică, afin, frag, mentă, mesteacăn, herba de busuioc, coada-calului, rostopască, sânziene galbene şi sulfină. În consum se mai includ fructe de ienupăr, afin, măceş şi păducel, muguri de plop negru şi rădăcini de valeriană, obligeană, păpădie, tătăneasă.
În cazul bolnavilor de diabet zaharat, cu exces de zahăr în sânge şi urină, precum şi la hipertensivii obezi, care necesită o purificare a sângelui de deşeuri metabolice (toxine, otrăvuri), este indicat un post alimentar de 7-8 zile, în care, pe lângă restricţia alimentară, se vor consuma numai sucuri de legume crude, sucuri de fructe proaspete şi ceaiuri medicinale din speciile menţionate mai sus.
În bolile de circulaţie periferică (hipertensiune arterială, ateroscleroză coronariană, ulcere varicoase, flebite, tromboze), în zilele de post se vor face şi câteva băi locale sau aplicaţii de cataplasme, comprese şi frecţii cu infuzii sau decocturi din plante, care favorizează circulaţia normală a sângelui şi au proprietăţi antiseptice şi cicatrizante.
prof. univ. dr. Constantin Milică