S-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia. Este fiul regelui Carol al II-lea (1930-1940) și al reginei Elena, prințesă a Greciei.
După decesul regelui Ferdinand, bunicul său, în condiÈ›iile în care prinÈ›ul Carol, moÈ™tenitor al tronului, renunÈ›ase oficial la succesiune, Mihai a devenit rege al României, la numai È™ase ani. Din cauza vârstei, prima sa domnie a fost formală, prerogativele demnității regale fiind asumate, în 1927, de o Regență (1927-1930).
Contrar angajamentului de a nu mai avea nicio pretenÈ›ie asupra tronului, Carol al II-lea a revenit în È›ară, în 1930, proclamându-se rege. În această situaÈ›ie, lui Mihai i s-a oferit, la 8 iunie 1930, titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. După o domnie echivocă, Carol al II-lea a fost obligat să abdice, la 5 septembrie 1940, fapt care a determinat revenirea la tron a regelui Mihai I. Generalul Ion Antonescu È™i-a asumat atribuÈ›iile de decizie în stat.
Începând cu anul 1943, în jurul regelui s-a coagulat o opoziÈ›ie antiantonesciană, pe fondul schimbărilor de pe fronturile celui de-al Doilea Război Mondial.
Actul de la 23 august 1944 îl are ca principal artizan pe regele Mihai I. Întoarcerea armelor împotriva Germaniei hitleriste È™i participarea României la operaÈ›iunile militare de pe frontul coaliÈ›iei antifasciste a însemnat, după calculele istoricilor români, scurtarea conflagraÈ›iei mondiale cu cel puÈ›in 200 de zile.
După 1944, treptat, atribuÈ›iile regelui au fost reduse până când au devenit simbolice, ca urmare a strategiei puterii politice de la Moscova.
În 1947, în condiÈ›iile ocupaÈ›iei sovietice È™i a eliminării de pe scena politică românească a partidelor politice tradiÈ›ionale, PNÈš È™i PNL, monarhia a devenit ultimul obstacol în calea subordonării țării intereselor dictate de Moscova.
La 30 decembrie 1947, un grup de politicieni comuniÈ™ti l-au forÈ›at pe regele Mihai I să abdice È™i să părăsească È›ara, în ianuarie 1948, împreună cu familia. După acest moment, fostul suveran a locuit un timp în Marea Britanie, pentru a se stabili, în cele din urmă, în ElveÈ›ia, la Aubonne (din 2004).
Mihai I s-a căsătorit la 10 iunie 1948, la Atena, cu alteÈ›a sa Ana de Bourbon Parma, din familia regală a Danemarcei, iar la 10 iunie 2008, au sărbătorit `Nunta de diamant`, după 60 de ani de căsnicie. Are cinci fiice: Margareta (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) È™i Maria (n. 1964). La 21 februarie 1997, prin Hotărârea de Guvern nr. 29, s-a revocat Decizia Consiliului de MiniÈ™tri din 22 mai 1948, Mihai I devenind cetățean român.
Regele Mihai I a semnat pe 30 decembrie 2007, la castelul SăvârÈ™in, în cadrul unei ceremonii private, noul Statut Dinastic al Familiei Regale a României, prin care a desemnat-o pe Principesa Margareta drept succesoare dinastică È™i moÈ™tenitor la Șefia Casei Regale a României.
Regele Mihai I a anunÈ›at, la 10 mai 2011, că, începând cu această dată, toate legăturile dinastice dintre Casa Regală a României È™i Casa Princiară de Hohenzollern iau sfârÈ™it, schimbând totodată numele familiei sale în "al (a) României". Mihai I declara că, în conformitate cu dorinÈ›ele regelui Ferdinand I È™i cu decizia sa din anul 1921, familia regală a României È™i membrii săi au purtat È™i poartă numele de `al (a) României`. Începând cu 10 mai 2011, Casa Regală a României nu mai poartă numele de `Hohenzollern-Sigmaringen`, È™i nu mai este cunoscută sub numele de `Casa de Hohenzollern-Sigmaringen`, ci numai sub numele de "Casa Regală a României".
Este membru de onoare al Academiei Române (19 dec. 2007). Regele Mihai a primit, la 21 mai 2009, titlul de Doctor Honoris Causa al Universității de Vest din TimiÈ™oara, cu prilejul împlinirii a 65 de ani de la înfiinÈ›area, prin Decret Regal, a instituÈ›iei academice bănățene. De asemenea, Consiliul Local i-a conferit fostului suveran titlul de Cetățean de Onoare al municipiului TimiÈ™oara, în semn de recunoÈ™tință pentru că a fost ctitorul mai multor instituÈ›ii de cultură È™i educaÈ›ie din oraÈ™.
La 7 octombrie 2009, Universitatea de ȘtiinÈ›e Agricole È™i Medicină Veterinară din Cluj-Napoca i-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa. La 13 octombrie 2010, regele Mihai I a primit Medalia "Dr. Alexandru Șafran" din partea FederaÈ›iei Comunităților EvreieÈ™ti din România.
Regele Mihai I a primit, la 10 mai 2011, la Palatul Elisabeta, distincția "The Freedom of the City of London" din partea Guild of Freemen of the City of London și a fost omagiat de oficialii britanici pentru că a scurtat "cu cel puțin șase luni" cel de-al Doilea Război Mondial și a salvat mii de vieți.
La 23 octombrie 2011 a primit titlul de cetățean de onoare al oraÈ™ului ceh Kromeriz. Titlul a fost acordat în semn de recunoÈ™tință pentru rolul pe care l-a jucat în cel de-al Doilea Război Mondial în eliberarea de sub ocupaÈ›ia nazistă a mai multor oraÈ™e.
