Adevărul: În dezbaterile privind educaţia se aduce mereu în discuţie subiectul slabei pregătiri a studenţilor. Cum vedeţi acest aspect?
Ioan-Aurel Pop: Cred că e o criză de adaptare la această lume dinamică ce se schimbă în 10 ani cât se schimba înainte în 100 de ani şi nu am găsit un echilibru. Mie îmi e foarte greu să mă obişnuiesc cu un student care nu ştie să scrie bine româneşte.
-Înainte de 1989 se întâmplau asemenea situaţii?
-Nu, pentru că atunci din clasa a V-a şi până în clasa a VIII-a orele de gramatică erau sfinte. Profesorul muncea enorm de mult. Astăzi, profesorii predau mult şi nu mai fac nişte lucruri esenţiale care sunt experimentate de la Amos Comenius încoace, adică, fixarea şi recapitularea. Cred că în pedagogie, din ideea de a fi rapizi şi de a traversa lumea cât mai repede, se uită faptul că mintea omenească are nişte reguli ale ei. Vin studenţi şi-mi spun că ei au fost la cursuri şi au înţeles ceea ce eu le-am spus, dar la examen nu ştiu. De ce? Nu-şi mai fixează şi nu mai repetă. Ei cred că se poate şti dintr-odată. Mai sunt învăţaţi greşit unii şi să nu-şi folosească memoria, li se spune: "memorarea este depăşită". Ori dacă nu-ţi exersezi mintea ca să introduci un set de cunoştinţe pe care să le ai acolo, cum vei putea să compari lucrurile ca să tragi o concluzie. Chiar dacă noi lucrăm cu calculatoare performante cea mai bună decizie o ia mintea omenească.
-Cum îl vedeţi pe un student de acum faţă de unul din anii 90?
-Un student de acum, dacă e lipsit de un laptop la el, este absolut neputincios. Un student de acum 20-30 de ani punea mâna pe pix, lua o foaie, îţi făcea o schiţă, un desen, un calcul. Acum, nu mai ştiu să demonstreze teoreme simple pe care le învaţă în clasa a V-a la matematică. Nu mai ştiu să distingă Asia de Europa. Îi întrebi ţara cutare pe ce continent este aşezată, şi îţi spun: "Nu e nicio problemă că nu ştiu. Cau pe laptop imediat". E o ruşine să nu ştii lucruri elementare şi să apelezi la cele complicate pentru că o să ajungem la o letargie a minţii. O să ajungem să nu ne mai folosim mintea, ceea ce creează o mare primejdie pentru comunitate, pentru cetate, pentru că vor veni anumite forţe ce ne vor putea folosi drept cobai.
-Spuneaţi că astăzi profesorii predau mult, deci programa e încărcată. Ce materii trebuie scoase din programă?
-Nu trebuie scos nimic. Se face confuzie între nevoia de noi cunoştinţe şi cea de noi materii. N-avem nevoie de noi materii. Există un set de discipline fundamentale, cele reale, un set de discipline sociale - între care intră şi istoria, şi unul care se referă la limbi, plus educaţia fizică. Acestea trebuie să rămână, însă materia trebuie primenită o dată la 5 ani. La istorie, de exemeplu, dacă se constată că nu există interes pentru Egiptul antic sau Evul Mediu, materia se poate restrânge şi să se pună accent pe istoria recentă, pe ce a fost comunimsul, pe holocaust. Dacă a apărut ideea că nu ştiu elevii ce e un cont bancar, nu trebuie să inventezi o materie pentru asta, ajung două ore dedicate acestui subiect la dirigenţie. Citeste mai mult pe adevarul.ro...
