Unul dintre proprietari îÅŸi aduce aminte că, în urmă cu vreo trei- patru ani, preÅŸedintele de asociaÅ£ie le-a povestit ceva de programul european de reabilitare termică. Cum, între timp, mai multe blocuri din municipiu au intrat în program ÅŸi acum strălucesc în soare de parcă ar fi nou- nouÅ£e, ideea le surâde.
"Atunci nu ÅŸtiam despre ce e vorba ÅŸi nici nu puteam să ne dăm seama cum va fi. Dar am văzut blocurile de pe Cuza Vodă ÅŸi mi-a plăcut cum arată. În urmă cu 20 de ani, scara asta era cea mai curată, acum e urât, nu s-a dat cu var de ceva timp, iar când plouă, faÅ£ada arată foarte rău- e căzută tencuiala... na, ca un bloc construit în anii 70, ce pretenÅ£ii mai poÅ£i să ai?", spune domnul Vasile, unul dintre iniÅ£iatorii "miÅŸcării pentru curăţenie".
Ce să facă, cum să facă? În primul rând, trebuie spus că regulile în noul exerciÅ£iu financiar s-au schimbat, în sensul că până acum beneficiarii lucrărilor de reabilitare termică trebuiau să achite 10, respectiv 20% din valoarea lucrărilor. Prin vechiul exerciÅ£iu financiar, au fost reabilitate 18 scări de bloc cu aproape 400 de apartamente, costurile totale ridicându-se la 6 milioane de lei.
Concret, cât ne va costa?
Pe noul exerciÅ£iu financiar, din costurile totale, 60% reprezintă finanÅ£area europeană, 40% fiind în responsabilitatea autorităţilor locale ÅŸi a proprietarilor de apartamente. Municipalitatea poate acorda ajutoare de natură socială în cazul mai multor categorii de proprietari, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaÅ£ie în bugetele locale.
Astfel, pot beneficia de astfel de ajutoare persoane cu handicap sau familii cu persoane cu handicap aflate în întretinere, persoane singure sau familii care, în ultimele 3 luni anterioare efectuării anchetei sociale, au realizat venituri medii nete lunare pe persoană singură/membru de familie sub câÈ™tigul salarial mediu net pe economie, veterani de razboi È™i soÈ›i sau soÈ›ii supravieÈ›uitori/supravieÈ›uitoare ai/ale acestora precum ÅŸi pensionari, indiferent de statutul acestora, ale căror venituri medii nete lunare pe persoană singură/ membru de familie sunt sub câstigul salarial mediu net pe economie.
Pentru aceste categorii de proprietari cota de participare proprie obligatorie nu poate fi mai mică de 3,5% din valoarea cheltuielilor aferente ce revine respectivilor proprietari, proporÅ£ional cu cota-parte indiviză de proprietate. DiferenÈ›a până la 25% din valoarea cheltuielilor aferente va fi suportată de către municipalitate ÅŸi nu va mai fi recuperată de la AsociaÈ›ia de Proprietari.
"Am ajuns la costurile cu reabilitarea termică undeva la 32 de lei pe metru pătrat, în medie, aici înbsemnând aÅŸa: la un apartament cu două camere ÅŸi o suprafaţă de 50 de metri pătraÅ£i, am ajuns la un cost de 1.500- 1.600 de lei media, cu tot ce înseamnă lucrările de reabilitare. În banii aceÅŸtia intră taxa pe valoarea adăugată, taxele percepute de Inspectoratul de Stat în ConstrucÅ£ii, toate impozitele în legătură cu desfăşurarea activităţii, costurile cu auditul energetic, expertize, documentaÅ£ia tehnică ÅŸi lucrările propriu- zise. Costurile au variat în funcÅ£ie de categoriile de lucrări făcute la fiecare apartament – 20 de apartamente din 170 au avut costuri cuprinse între 500 ÅŸi 1.000 de lei, cam 20 de apartamente au avut costuri peste 2.000 de lei, dar majoritatea se situează undeva la o medie de 1.600 de lei pe apartament. De ce avem un cost diferit? Deoarece unele apartamente au deja tâmplăria de PVC cu geam termoizolant ÅŸi nu au mai avut costuri suplimentare legate de acestea, o parte din ele au avut parÅ£ial izolarea termică. Cum parÅ£ial? Practic, a fost completată grosimea stratului termozolant de la 10 la 15 centimetri. Costurile mai mari apar în general la apartamentele mai mari, cu trei camere, care au suprafeÅ£e vitrate mari- balcoane lungi care s-au închis. De altfel, cea mai mare parte a costurilor reprezintă tâmplăria PVC cu geam termoizolant, pentru că în cadrul lucrărilor se închid ÅŸi balcoanele. Sunt tipuri de apartamente cu balcoane foarte lungi, astfel că la astfel de apartamente costurile vor fi mai mari. Blocuri fără balcoane nu am avut până acum", spune Cornel Hergheligiu, director al DirecÅ£iei Dezvoltare din Primăria BotoÅŸani.Potrivit oficialului, costurile se repartizează astfel: partea vitrată- geamuri se repartizează pe fiecare proprietar în parte, costurile putând fi individualizate. Partea de termosistem, partea de acoperiÅŸ, partea de subsol se repartizează în funcÅ£ie de cota indiviză deÅ£inută de fiecare proprietar, astfel că cei care locuiesc la parter plătesc ÅŸi pentru ÅŸarpantă, în egală măsură ca ÅŸi cei de la ultimul etaj care plătesc ÅŸi pentru reparaÅ£iile de la subsol.
"Pe tot imobilul, costurile legate de ceea ce înseamnă suprafaţă comună sunt suportate de toÅ£i locatarii", adaugă Cornel Hergheligiu.
Cum se achită lucrările?
Proprietarii pot achita costurile ce le revin din reabilitarea blocurilor, acei 1.500- 1.600 de lei- costul mediu- eşalonat, pe o perioadă de cinci ani, dar au posibilitatea de a achita şi tot odată.
"În cadrul taxelor ÅŸi impozitelor locale s-a înfiinÅ£at taxa de reabilitare termică. Procedural, lucrurile stau în felul următor: după finalizarea lucrărilor ÅŸi a procesului verbal de recepÅ£ie, se calculează valoarea lucrărilor pe fiecare apartament ÅŸi contribuÅ£ia fiecărui proprietar. Acestea sunt comunicate asociaÅ£iei de proprietari în scopul aducerii la cunoÅŸtinţă, a identificării anumitor erori. Pasul următor este promovarea unei hotărâri de CL în care se inclus în taxele local, nominal, pe fiecare proprietar în parte, contribuÅ£ia pentru reabilitarea termică, după cum arată normele metodologice", adaugă directorul DirecÅ£iei Dezvoltare.
Despre ce lucrări vorbim?
În primul rând, lucrările de reabilitare termică a anvelopei cuprind:
-izolarea termică a faÅ£adei – parte vitrată, prin înlocuirea tâmplăriei exterioare existente/ geamului, inclusiv a celei aferente accesului în blocul de locuinÅ£e, cu tâmplărie termoizolantă;
-izolarea termică a faÅ£adei – parte opacă, inclusiv termo-hidroizolarea terasei, respectiv termoizolarea planÅŸeului peste ultimul nivel în cazul existenÅ£ei ÅŸarpantei, cu sisteme termoizolante;
-închiderea balcoanelor ÅŸi/sau a logiilor cu tâmplărie termoizolantă, -izolarea termică a planÅŸeului peste subsol, daca prin proiectarea blocului sunt prevăzute apartamente la parter.
Lucrările de reabilitare termică a sistemului de încălzire ÅŸi sistemului de furnizare a apei calde de consum presupun:-repararea/înlocuirea instalaÅ£iei de distribuÅ£ie între punctul de racord ÅŸi planÅŸeul peste subsol/canal termic, inclusiv izolarea termică a acesteia, în scopul reducerii pierderilor de căldură ÅŸi masă, precum ÅŸi montarea robinetelor cu cap termostatic la radiatoare ÅŸi a robinetelor de presiune diferenÅ£ială la baza coloanelor de încălzire în scopul creÅŸterii eficienÅ£ei sistemului de încălzire prin autoreglarea termohidraulică a reÅ£elei;
-repararea/înlocuirea cazanului ÅŸi/sau arzătorului din centrala termică de bloc/scară, repararea/înlocuirea a centralei termice de bloc/scară, în scopul creÅŸterii randamentului ÅŸi al reducerii emisiilor de CO2;
-repararea/înlocuirea/realizarea instalaÅ£iei de distribuÅ£ie a agentului termic pentru încălzire ÅŸi apă caldă menajeră din condominiu, folosind contorizarea individuală -"pe orizontală";
-reabilitarea ÅŸi modernizarea instalaÅ£iei de distribuÅ£ie a agentului termic- încălzire ÅŸi apă caldă de consum, parte comună a clădirii tip bloc de locuinÅ£e, include montarea de robinete cu cap termostatic la radiatoare ÅŸi izolarea conductelor din subsol/canal termic în scopul reducerii pierderilor de căldură ÅŸi masă ÅŸi al creÅŸterii eficienÅ£ei energetice.
De asemenea, programul mai cuprinde montarea echipamentelor de măsurare individuală a consumurilor de energie pentru încălzire ÅŸi apă caldă de consum, înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent È™i incandescent din spaÈ›iile comune cu corpuri de iluminat cu eficiență energetică ridicată È™i durată mare de viață, aferente părÈ›ilor comune precum ÅŸi înlocuirea lifturilor.
