Unul dintre proprietari îşi aduce aminte că, în urmă cu vreo trei- patru ani, preşedintele de asociaţie le-a povestit ceva de programul european de reabilitare termică. Cum, între timp, mai multe blocuri din municipiu au intrat în program şi acum strălucesc în soare de parcă ar fi nou- nouţe, ideea le surâde.
"Atunci nu ştiam despre ce e vorba şi nici nu puteam să ne dăm seama cum va fi. Dar am văzut blocurile de pe Cuza Vodă şi mi-a plăcut cum arată. În urmă cu 20 de ani, scara asta era cea mai curată, acum e urât, nu s-a dat cu var de ceva timp, iar când plouă, faţada arată foarte rău- e căzută tencuiala... na, ca un bloc construit în anii 70, ce pretenţii mai poţi să ai?", spune domnul Vasile, unul dintre iniţiatorii "mişcării pentru curăţenie".
Ce să facă, cum să facă? În primul rând, trebuie spus că regulile în noul exerciţiu financiar s-au schimbat, în sensul că până acum beneficiarii lucrărilor de reabilitare termică trebuiau să achite 10, respectiv 20% din valoarea lucrărilor. Prin vechiul exerciţiu financiar, au fost reabilitate 18 scări de bloc cu aproape 400 de apartamente, costurile totale ridicându-se la 6 milioane de lei.
Concret, cât ne va costa?
Pe noul exerciţiu financiar, din costurile totale, 60% reprezintă finanţarea europeană, 40% fiind în responsabilitatea autorităţilor locale şi a proprietarilor de apartamente. Municipalitatea poate acorda ajutoare de natură socială în cazul mai multor categorii de proprietari, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale.
Astfel, pot beneficia de astfel de ajutoare persoane cu handicap sau familii cu persoane cu handicap aflate în întretinere, persoane singure sau familii care, în ultimele 3 luni anterioare efectuării anchetei sociale, au realizat venituri medii nete lunare pe persoană singură/membru de familie sub câștigul salarial mediu net pe economie, veterani de razboi și soți sau soții supraviețuitori/supraviețuitoare ai/ale acestora precum şi pensionari, indiferent de statutul acestora, ale căror venituri medii nete lunare pe persoană singură/ membru de familie sunt sub câstigul salarial mediu net pe economie.
Pentru aceste categorii de proprietari cota de participare proprie obligatorie nu poate fi mai mică de 3,5% din valoarea cheltuielilor aferente ce revine respectivilor proprietari, proporţional cu cota-parte indiviză de proprietate. Diferența până la 25% din valoarea cheltuielilor aferente va fi suportată de către municipalitate şi nu va mai fi recuperată de la Asociația de Proprietari.
"Am ajuns la costurile cu reabilitarea termică undeva la 32 de lei pe metru pătrat, în medie, aici înbsemnând aşa: la un apartament cu două camere şi o suprafaţă de 50 de metri pătraţi, am ajuns la un cost de 1.500- 1.600 de lei media, cu tot ce înseamnă lucrările de reabilitare. În banii aceştia intră taxa pe valoarea adăugată, taxele percepute de Inspectoratul de Stat în Construcţii, toate impozitele în legătură cu desfăşurarea activităţii, costurile cu auditul energetic, expertize, documentaţia tehnică şi lucrările propriu- zise. Costurile au variat în funcţie de categoriile de lucrări făcute la fiecare apartament – 20 de apartamente din 170 au avut costuri cuprinse între 500 şi 1.000 de lei, cam 20 de apartamente au avut costuri peste 2.000 de lei, dar majoritatea se situează undeva la o medie de 1.600 de lei pe apartament. De ce avem un cost diferit? Deoarece unele apartamente au deja tâmplăria de PVC cu geam termoizolant şi nu au mai avut costuri suplimentare legate de acestea, o parte din ele au avut parţial izolarea termică. Cum parţial? Practic, a fost completată grosimea stratului termozolant de la 10 la 15 centimetri. Costurile mai mari apar în general la apartamentele mai mari, cu trei camere, care au suprafeţe vitrate mari- balcoane lungi care s-au închis. De altfel, cea mai mare parte a costurilor reprezintă tâmplăria PVC cu geam termoizolant, pentru că în cadrul lucrărilor se închid şi balcoanele. Sunt tipuri de apartamente cu balcoane foarte lungi, astfel că la astfel de apartamente costurile vor fi mai mari. Blocuri fără balcoane nu am avut până acum", spune Cornel Hergheligiu, director al Direcţiei Dezvoltare din Primăria Botoşani.Potrivit oficialului, costurile se repartizează astfel: partea vitrată- geamuri se repartizează pe fiecare proprietar în parte, costurile putând fi individualizate. Partea de termosistem, partea de acoperiş, partea de subsol se repartizează în funcţie de cota indiviză deţinută de fiecare proprietar, astfel că cei care locuiesc la parter plătesc şi pentru şarpantă, în egală măsură ca şi cei de la ultimul etaj care plătesc şi pentru reparaţiile de la subsol.
"Pe tot imobilul, costurile legate de ceea ce înseamnă suprafaţă comună sunt suportate de toţi locatarii", adaugă Cornel Hergheligiu.
Cum se achită lucrările?
Proprietarii pot achita costurile ce le revin din reabilitarea blocurilor, acei 1.500- 1.600 de lei- costul mediu- eşalonat, pe o perioadă de cinci ani, dar au posibilitatea de a achita şi tot odată.
"În cadrul taxelor şi impozitelor locale s-a înfiinţat taxa de reabilitare termică. Procedural, lucrurile stau în felul următor: după finalizarea lucrărilor şi a procesului verbal de recepţie, se calculează valoarea lucrărilor pe fiecare apartament şi contribuţia fiecărui proprietar. Acestea sunt comunicate asociaţiei de proprietari în scopul aducerii la cunoştinţă, a identificării anumitor erori. Pasul următor este promovarea unei hotărâri de CL în care se inclus în taxele local, nominal, pe fiecare proprietar în parte, contribuţia pentru reabilitarea termică, după cum arată normele metodologice", adaugă directorul Direcţiei Dezvoltare.
Despre ce lucrări vorbim?
În primul rând, lucrările de reabilitare termică a anvelopei cuprind:
-izolarea termică a faţadei – parte vitrată, prin înlocuirea tâmplăriei exterioare existente/ geamului, inclusiv a celei aferente accesului în blocul de locuinţe, cu tâmplărie termoizolantă;
-izolarea termică a faţadei – parte opacă, inclusiv termo-hidroizolarea terasei, respectiv termoizolarea planşeului peste ultimul nivel în cazul existenţei şarpantei, cu sisteme termoizolante;
-închiderea balcoanelor şi/sau a logiilor cu tâmplărie termoizolantă, -izolarea termică a planşeului peste subsol, daca prin proiectarea blocului sunt prevăzute apartamente la parter.
Lucrările de reabilitare termică a sistemului de încălzire şi sistemului de furnizare a apei calde de consum presupun:-repararea/înlocuirea instalaţiei de distribuţie între punctul de racord şi planşeul peste subsol/canal termic, inclusiv izolarea termică a acesteia, în scopul reducerii pierderilor de căldură şi masă, precum şi montarea robinetelor cu cap termostatic la radiatoare şi a robinetelor de presiune diferenţială la baza coloanelor de încălzire în scopul creşterii eficienţei sistemului de încălzire prin autoreglarea termohidraulică a reţelei;
-repararea/înlocuirea cazanului şi/sau arzătorului din centrala termică de bloc/scară, repararea/înlocuirea a centralei termice de bloc/scară, în scopul creşterii randamentului şi al reducerii emisiilor de CO2;
-repararea/înlocuirea/realizarea instalaţiei de distribuţie a agentului termic pentru încălzire şi apă caldă menajeră din condominiu, folosind contorizarea individuală -"pe orizontală";
-reabilitarea şi modernizarea instalaţiei de distribuţie a agentului termic- încălzire şi apă caldă de consum, parte comună a clădirii tip bloc de locuinţe, include montarea de robinete cu cap termostatic la radiatoare şi izolarea conductelor din subsol/canal termic în scopul reducerii pierderilor de căldură şi masă şi al creşterii eficienţei energetice.
De asemenea, programul mai cuprinde montarea echipamentelor de măsurare individuală a consumurilor de energie pentru încălzire şi apă caldă de consum, înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent din spațiile comune cu corpuri de iluminat cu eficiență energetică ridicată și durată mare de viață, aferente părților comune precum şi înlocuirea lifturilor.
