Aşa susţin specialiştii, care atrag atenţia că într-un interval de 10-15 ani, sistemul de pensii va fi unul falimentar. Dacă la ora actuală, unui număr de 100 de persoane adulte îi revin 25 de persoane trecute de 65 de ani, proporţia se va dubla la nivelul anului 2050, când 100 de persoane ar fi nevoite să susţină financiar pensiile a 50 de bătrâni.
"Sunt mai multe fenomene care accentuează deficitul sistemului de pensii. Natalitatea, creşterea speranţei de viaţă şi emigrarea persoanelor de vârstă adultă fac ca piramida vârstelor să arate diferit. Practic, ea este umflată la mijloc şi are o bază foarte îngustă. Pe măsură ce trec anii, creşte proporţia bătrânilor şi scade proporţia tinerilor. Prin urmare, sunt tot mai mulţi pensionari la un salariat", a explicat sociologul Mircea Kivu, conform Adevarul.
Specialistul susţine că sistemul public de pensii a fost gândit ca un sistem Caritas, bazat pe principiul solidarităţii. "El funcţionează atâta vreme cât în sistem intră mai mulţi decât ies. În ultimii ani, fenomenul este unul invers, iar aşa cum Caritas a dat faliment, aşa se va întâmpla şi cu sistemul de pensii. Pentru cei care au acum 25-30 de ani, veştile nu sunt deloc bune", a completat sociologul.
Munca la negru, greu de stârpit
La rândul său, profesorul Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice Vladimir Trebici al Academiei Române, spune că datele statistice cu privire la populaţia ţării sunt "de netăgăduit".
"În raport cu populaţia de la începutul anului 1990, când România avea 23,2 milioane de locuitori, s-a ajuns în anul 2014 la o populaţie cu reşedinţa în ţară sub 20 de milioane de locuitori. Scăderea numărului de nou-născuţi a fost benefică economic, dar pe termen lung, avantajele se întorc cu un bumerang sub formă de costuri asupra societăţii", a declarat specialistul în demografie.
Munca la negru este un alt motiv pentru care sistemul de pensii riscă falimentul. Declinul acestuia ar fi început de 25 de ani, subliniază şi Costin Dumitru, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS). "Un punct critic este lipsa unei instituţii de control. În România avem foarte multă muncă la negru, care ne afectează direct. Concret, 15% din tot ce înseamnă piaţa muncii, adică 600.000 de persoane, nu lucrează cu contract de muncă. De asemenea, migraţia masivă contribuie şi ea. Un număr foarte mare de contribuabili plătesc taxe sociale în alte ţări", a explicat şeful BNS, adăugând că nici politicile educaţionale nu sunt concordante cu ceea ce se cere pe piaţa muncii.
"Când ies decreţeii la pensie, sistemul e în genunchi"
În consecinţă, absolvenţii reuşesc cu greu să îşi găsească un loc de muncă. "Practic, nu vine nimic din spate, nu intră nimic în mecanismul de contribuabili. Prin urmare, sistemul supravieţuieşte în felul următor: se împrumută de la bugetul de stat, luând bani care ar trebui să meargă spre inovaţie şi dezvoltare. Aceste sume sunt transferate în fondul public de pensii. Când vor ieşi la pensie decreţeii, persoanele născute la sfârşitul anilor ’60, sistemul va fi complet în genunchi", a conchis Costin Dumitru.
În opinia acestuia, ar exista câteva soluţii: orientarea de fonduri structurale către dezvoltarea unor proiecte care să ajute la inserţia tinerilor în câmpul muncii, modernizarea sistemului prin informatizare şi majorarea salariului minim pe economie.
CITESTE MATERIALUL COMPLET!
