În 2010 erau deschise 828 de cazuri de criminalitate informatică în România, dintre care au fost finalizate 147. În total, au fost trimise în judecată 616 persoane, care au comis 1.329 de infracţiuni.
"Putem vorbi şi despre satisfacţia profesională, faptul că îi prindem pe cei care încalcă legea, dar şi de una personală. Ca să îi prinzi trebuie să fii mai deştept decât ei, trebuie să îţi dai seama cum gândesc şi ce greşeli ar putea face. De cele mai multe ori e suficient să facă o greşeală şi îi prindem", a declarat pentru Gandul.info seful SCCI.
Printre cele mai recente cazuri mediatizate la care a participat se numără şi "Micul Fum", când o serie de vedete al trustului PRO au sesizat organele abilitate că cineva are acces neautorizat la conturile lor de Facebook. "L-am prins în două luni, ceea ce, măsurat în timp, este foarte bine. A fost o provocare. E deştept, şi-a şters urmele. Dar tot a făcut o greşeală", povesteşte şeful SCCI.
Toată "vânătoarea" începe însă cu o simplă plângere. "Sesizarea iniţială contează foarte mult. Cu cât este mai detaliată, cu atât ne este mai uşor să rezolvăm cazul mai repede", explică el.
Ulterior, în funcţie de natura plângerii, se poate merge la sediul respectivei companii sau la adresa persoanei respective, pentru a continua verificările. În cazul unui atac informatic, de exemplu, organele abilitate se deplasează la locul respectiv, vorbesc cu administratorul reţelei, a serverelor, pentru a cunoaşte toate datele tehnice, astfel încât să fie mai simplu de găsit punctul vulnerabil folosit în atac.
Se face inclusiv o listă cu toate persoanele care au acces, din interior, la serverele de date. Apoi urmează conservarea şi copierea datelor, pentru analizarea lor, precum şi analizarea fişierelor de tip log, dacă există, în care se precizează istoricul operaţiunilor derulate în acea reţea sau pe acel server.
Ulterior, în funcţie de natura infracţiunii, organele abilitate aleg cea mai bună strategie pentru a prinde infractorul.
"El chiar credea că va primi banii. Numai în filme mai vezi aşa ceva"
"A mai fost un caz recent, prezentat şi de media, în care a fost compromisă baza de date a unei companii. Nu a fost chiar simplu. Persoana respectivă nu folosea telefonul mobil, accesa internetul de pe un mode wirelles… nu a fost uşor. Gravitatea faptei a fost cu atât mai mare cu cât a şi perceput suma de 300.000 de euro în schimbul bazei de date, deci vorbim despre şantaj", îşi aminteşte expertul SCCI. "El chiar credea că va primi banii. Numai în filme mai vezi aşa ceva. Chiar se aştepta să se îmbogăţească în acest fel. Şi l-am prins", a adăugat el, încercând să îşi ascundă satisfacţia evidentă.
În total, echipa "vânătorilor" de infractori informatici din cadrul IGPR este de 170 de persoane la nivel naţional, dintre care 28 sunt "la centru", respectiv în Capitală.
În ceea ce priveşte caracteristicile tehnice al echipamentelor folosite, oficialul SCCI a refuzat, politicos, să dea detalii. "Avem ce ne trebuie pentru a-i prinde", a declarat el, conform Gandul.info.
SCCI se ocupă şi de fraudele de tip skimming şi phishing, nu numai de atacurile informatice. Atât când vine vorba despre skimming, respectiv compromiterea ATM-urilor sau POS-urilor, în sensul în care sunt montate dispozitive menite să copieze datele de pe carduri cât şi despre phishing, respectiv obţinerea unor informaţii confidenţiale despre posesorul unui card, prin intermediul internetului, expertul SCCI spune că tendinţa este de scădere a numărului de infracţiuni, după cum rezultă din plângerile primite.
