"Toată lumea lasă urme pe internet. Totul este să le găseÅŸti. Sunt unii care ÅŸtiu să ÅŸi le ÅŸteargă… dar, în final, tot fac o greÅŸeală ÅŸi îi prindem", spune ÅŸeful Serviciului de Combatere a Criminalităţii Informatice (SCCI) din cadrul Inspectoratului General al PoliÅ£iei Române (IGPR).

În 2010 erau deschise 828 de cazuri de criminalitate informatică în România, dintre care au fost finalizate 147. În total, au fost trimise în judecată 616 persoane, care au comis 1.329 de infracÅ£iuni.

"Putem vorbi ÅŸi despre satisfacÅ£ia profesională, faptul că îi prindem pe cei care încalcă legea, dar ÅŸi de una personală. Ca să îi prinzi trebuie să fii mai deÅŸtept decât ei, trebuie să îÅ£i dai seama cum gândesc ÅŸi ce greÅŸeli ar putea face. De cele mai multe ori e suficient să facă o greÅŸeală ÅŸi îi prindem", a declarat pentru Gandul.info seful SCCI.

Printre cele mai recente cazuri mediatizate la care a participat se numără ÅŸi "Micul Fum", când o serie de vedete al trustului PRO au sesizat organele abilitate că cineva are acces neautorizat la conturile lor de Facebook. "L-am prins în două luni, ceea ce, măsurat în timp, este foarte bine. A fost o provocare. E deÅŸtept, ÅŸi-a ÅŸters urmele. Dar tot a făcut o greÅŸeală", povesteÅŸte ÅŸeful SCCI.

Toată "vânătoarea" începe însă cu o simplă plângere. "Sesizarea iniÅ£ială contează foarte mult. Cu cât este mai detaliată, cu atât ne este mai uÅŸor să rezolvăm cazul mai repede", explică el.

Ulterior, în funcÅ£ie de natura plângerii, se poate merge la sediul respectivei companii sau la adresa persoanei respective, pentru a continua verificările. În cazul unui atac informatic, de exemplu, organele abilitate se deplasează la locul respectiv, vorbesc cu administratorul reÅ£elei, a serverelor, pentru a cunoaÅŸte toate datele tehnice, astfel încât să fie mai simplu de găsit punctul vulnerabil folosit în atac.

Se face inclusiv o listă cu toate persoanele care au acces, din interior, la serverele de date. Apoi urmează conservarea ÅŸi copierea datelor, pentru analizarea lor, precum ÅŸi analizarea fiÅŸierelor de tip log, dacă există, în care se precizează istoricul operaÅ£iunilor derulate în acea reÅ£ea sau pe acel server.

Ulterior, în funcÅ£ie de natura infracÅ£iunii, organele abilitate aleg cea mai bună strategie pentru a prinde infractorul.

"El chiar credea că va primi banii. Numai în filme mai vezi aÅŸa ceva"

"A mai fost un caz recent, prezentat ÅŸi de media, în care a fost compromisă baza de date a unei companii. Nu a fost chiar simplu. Persoana respectivă nu folosea telefonul mobil, accesa internetul de pe un mode wirelles… nu a fost uÅŸor. Gravitatea faptei a fost cu atât mai mare cu cât a ÅŸi perceput suma de 300.000 de euro în schimbul bazei de date, deci vorbim despre ÅŸantaj", îÅŸi aminteÅŸte expertul SCCI. "El chiar credea că va primi banii. Numai în filme mai vezi aÅŸa ceva. Chiar se aÅŸtepta să se îmbogăţească în acest fel. Åži l-am prins", a adăugat el, încercând să îÅŸi ascundă satisfacÅ£ia evidentă.

În total, echipa "vânătorilor" de infractori informatici din cadrul IGPR este de 170 de persoane la nivel naÅ£ional, dintre care 28 sunt "la centru", respectiv în Capitală.

În ceea ce priveÅŸte caracteristicile tehnice al echipamentelor folosite, oficialul SCCI a refuzat, politicos, să dea detalii. "Avem ce ne trebuie pentru a-i prinde", a declarat el, conform Gandul.info.

SCCI se ocupă ÅŸi de fraudele de tip skimming ÅŸi phishing, nu numai de atacurile informatice. Atât când vine vorba despre skimming, respectiv compromiterea ATM-urilor sau POS-urilor, în sensul în care sunt montate dispozitive menite să copieze datele de pe carduri cât ÅŸi despre phishing, respectiv obÅ£inerea unor informaÅ£ii confidenÅ£iale despre posesorul unui card, prin intermediul internetului, expertul SCCI spune că tendinÅ£a este de scădere a numărului de infracÅ£iuni, după cum rezultă din plângerile primite.