In proiectul de lege, "regretul efectiv" este definit ca fiind acea situatie in care persoana care a comis pentru prima data o infractiune denunta acest lucru de bunavoie, recunoscandu-si vinovatia, in care contribuie efectiv, prin denunt, la descoperirea faptei, in care, de la momentul faptei, a trecut cel mult 2/3 din termenul de prescriptie, in care persoana care a comis infractiunea repara sau compenseaza prejudiciul cauzat, dar si in care contribuie la "stabilirea imprejurarilor savarsirii si aflarea adevarului".
Regretul efectiv nu va putea fi invocat pentru cazuri precum talharie, viol, piraterie, racolarea minorilor, infractiuni contra sigurantei publice si securitatii nationale, infractiuni contra sanatatii publice, droguri, pornografie, dar va fi posibil pentru cazuri precum evaziunea fiscala sau spalarea de bani, infractiuni care nu sunt incluse in acest proiect in categoria celor pentru care regretul efectiv nu poate fi valabil, potrivit expunerii de motive, care contine mai multe greseli gramaticale.
Senatorul face apel la conceptul "justitiei restaurative" "care pune accent pe responsabilizarea infractorilor si pe reparatia pe care acestia o pot ofer".
"In cadrul justitiei restaurative, victimele si daunele au un rol central iar infractorii sunt tratati intr-o maniera mult mai adecvata nevoilor lor", argumenteaza el.
"Liberarea de raspundere penala in legatura cu 'regretul efectiv', stimuleaza comportamentul pozitiv al infractorului, fiind perceputa de catre acesta drept motiv de corectare", isi incheie senatorul expunerea de motive.