Un astfel de proiect a fost gândit de comuniști, însă nu s-a investit ca să fie funcțional, iar în momentul de față continuă să fie lăsat în paragină. Noul președinte al CJ Botoșani consideră că acest proiect este fezabil, deși va fi greu de obținut finanțarea.
“Înainte de 89 proiectul a fost legarea Botoșaniului de Iași. Este una dintre cele mai importante teme la care cred că trebuie să muncim, să legăm pe CFR o cale rapidă, Botoșaniul de Iași. Legătura economică, culturală de un pol așa cum este Iașul acum este esențială pentru noi”, a spus Valeriu Iftime.
În toamna anului 1987 au început lucrările de construcție a unei căi ferate de 57 km care să lege Botoșaniul de orașul Hârlău din județul Iași și, mai departe, prin intermediul liniei CFR 607 existente, de municipiul Iași. Această cale ferată ar fi redus distanța feroviară dintre Iași și Botoșani cu 87 de km.
Este vorba, în fapt, de un proiect abandonat, calea ferată Hârlău - Botoșani, investiție finalizată la revoluția din 1989 în diverse stagii pe 18 km lungime cu un șantier blocat în dreptul orașului Flămânzi. Deși statul român a tăiat la începutul anilor '90 traseul Hârlău - Botoșani de pe lista investițiilor de finalizat, în tunelul de la Hârlău (899m) s-au vărsat bani grei pentru a-l finaliza pe data de 12 noiembrie 1998. Tunelul Hârlău s-a alăturat celorlalte 4 tunele feroviare finalizate și neexploatate din România: Gibei, Ploștina, Roșia și Seciuri cumulând împreună 5893 m de galerie inutilă.
În 2007 a existat o nouă tentativă de a relua proiectul căii ferate Hârlău–Botoșani. Constantin Axinia, director la acea vreme al SN CFR Călători SA, a introdus un traseu parțial, Hârlău–Flămânzi, în planul de investiții pentru 2007. Suma estimată pentru finalizarea lucrărilor până la Flămânzi era de 1,2 milioane de lei, dar guvernul nu a alocat nici un leu pentru lucrare. Între timp, lucrările existente s-au degradat, componentele metalice au fost furate sau au ruginit, pe traseul proiectat au fost construite case, prefabricatele din beton pentru podețe au dispărut, iar terasamentele au fost parțial transformate în drumuri agricole.
În perioada 2000-2004, poliția de pe raza județului Botoșani a întocmit mai multe dosare penale pentru furt de șine și traverse de cale ferată. În plus, o eventuală reluare a lucrărilor la calea ferată Hârlău–Botoșani ar fi îngreunată și de necesitatea construcției unui al doilea tunel feroviar, în lungime de aproximativ 300 m, în zona comunei Deleni.
Într-o analiză din septembrie 2014 a Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est se atrăgea atenția că, în urma renunțării la unele proiecte de infrastructură feroviară precum linia Dângeni–Săveni–Darabani și linia Hârlău–Flămânzi–Botoșani, „38,4% din populația regiunii nu are acces la rețeaua de căi ferate a regiunii, la care se adaugă 7,3% din populație aflată de-a lungul liniilor închise, procentul ajungând la 45,7%”.