Potrivit proiectului de lege care se află în dezbatere publică până la 1 martie, prevenția se desfășoară în baza unei politici și a unei strategii pe termen mediu și lung, materializate sub forma unui program național de prevenție multianual, care are subprograme anuale.
Politica, strategia și programul se aprobă de Guvern, la propunerea Agenției Naționale de Prevenție în Sănătate, o entitate care se înființează prin această lege, care urmează să se ocupe de acest domeniu, sub conducerea Ministerului Sănătății. Finanțarea acestor programe ar urma să se facă de la bugetul de stat, iar sumele alocate nu pot fi mai mici decât 10% din fondurile publice alocate sistemului național de sănătate.
Proiectul de lege prevede că toți cetățenii români, precum și rezidenții legali au dreptul de a beneficia de programele, măsurile și acțiunile de prevenție, indiferent de calitatea lor de asigurat. Toți beneficiarii programelor care contribuie activ la menținerea sănătății lor pot beneficia de stimulente financiare din partea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, stimulente ce vor fi transferate într-un cont personal de economii. Persoanele care doresc să beneficieze de aceste stimulente financiare trebuie să îndeplinească cumulativ două condiții: să prezinte o stare bună de sănătate sau, după caz, să demonstreze că respectă întocmai recomandările medicului și să demonstreze practicarea activă a unui sport, prin participarea la competiții sportive.
Orice cetățean are dreptul de a refuza participarea la programele de prevenție, dar, în acest caz, spune proiectul de lege, poate suporta, parțial sau în totalitate, costurile tratamentului.
"Sau, altfel spus, (poate — n.r.) să refuze vaccinarea sau participarea la programele de diagnostic precoce, dar, totodată, prin contractul-cadru se poate impune asiguraților să suporte parțial sau total costurile tratamentelor bolilor care ar fi putut fi prevenite. Astfel, asigurații pot să suporte costurile unor tratamente care altfel ar fi fost în totalitate gratuite. De exemplu, o pacientă cu cancer mamar depistat în stadiul 3 care a refuzat participarea la programele de depistare prin mamografie poate fi obligată să suporte o contribuție la costurile curative în cuantum de 10% sau 20%, dar fără a depăși anumite limite care se stabilesc prin contractul-cadru sau un pacient cu hipertensiune arterială care a refuzat să se prezinte la controlul medical, solicitat de medic, poate fi obligat să suporte nu doar 50% din costul tratamentului, ci 50% din toate costurile de diagnostic și tratament, inclusiv concediile de boală determinate. Intenția noastră este aceea de a crea inițial un mecanism de bonificații care să fie coroborat, în primă etapă, cu acțiuni susținute de informare a beneficiarilor despre măsurile de prevenție. Într-o etapă ulterioară, probabil într-un termen rezonabil de 5 ani, să fie implementate și aplicate măsurile penalizatoare", spun inițiatorii în expunerea de motive a proiectului de lege.
AGERPRES
