Åžeful statului este acuzat că uitat că pe timpul mandatului său de ministru, în 1998 a fost emisă o ordonanţă privind structura normei didactice în învăţământul preuniversitar care prevede 18 ore de predare la clasă, iar restul până la 40 sunt activităţi stiinÅ£ico-metodice, ore de pregătire, comunicare cu elevii, evaluarea elevilor, servicii pe ÅŸcoală 1-2 ore, participare la consilii.
"E foarte grav ca ÅŸeful statului să nu facă diferenÅ£a între ora de predare ÅŸi pregătirea din spatele acestei ore. Avem colegi care vor pleca ÅŸi vor pleca. În România dacă un profesor vrea după ore să stea să lucreze cu elevii la clasă nu se poate pentru că nu există spaÅ£ii. În condiÅ£iile în care în România dimineaÅ£a se predă unui ciclu de învăţământ, iar după-masă vine un alt rând de clase, nu se poate fizic, ca un profesor, nici măcar un cabinet nu au profesorii unde să îÅŸi pregătească elevii. Nici macar tezele nu le pot corecta la ÅŸcoală trebuie să le care acasă", a declarat Liviu Pop, secretar general FSLI.
În plus profesorii spun că sunt ţări unde se predă mai puÅ£in ca în România. Iar media de ore predate în Uniunea Europenă este de 18,3 ore pe săptămână deci mai puÅ£in ca în România.
"Principiul de evaluare e după câÅ£i bani aducem prin cotract nu cum lucrăm la clasă cu elevii. Lăsând la o parte că nu avem bază materiale, nu avem locuri unde profesorii să se întâlnească cu elevii. Nu avem instrumentarul modern pentru a crea interactivitate cu elevul ÅŸi studentul. Am rămas în urmă foarte mult. Åži profesorul e principala victimă. Pentru că eu ca profesor nu am nici o satisfacÅ£ie că am lucrat bine cu elevul dacă evaluarea se face pe baza a câÅ£i bani am adus universităţii", a declarat Mircea CoÅŸea, membru UNPR. (Realitatea.net)
