Reporter: In ce context s-a declansat actul de la 23 august 1944?
Gheorghe Buzatu: De 23 august 1944 sunt legate doua evenimente istorice care au avut o consecinta deosebita in evolutia Romaniei respectiv 23 august 1939 si, dupa cinci ani, lovitura de stat care a marcat rasturnarea regimului Antonescu.
Discutiile au inceput de indata cu evenimentul si nu este decat o exagerare a se afirma ca abia in anii regimului comunist au inceput dezbaterile. Cei implicati in evenimentele de la 23 august 1944 au intevenit in presa vremii si au subliniat implicarea lor, calificand-o in fel si chip. Taranistul Iuliu Maniu, la 1 septembrie 1944, vorbea despre 23 august ca despre o Revolutie si nu trebuie sa ne ducem la gandul ca doar comunistii au fost aceia care au abordat acest lucru. Pe de alta parte, 23 august a fost de indata sesizat si comentat in presa internationala ca o lovitura de stat ce a bulverstat frontul de Rasarit si moment in care Germania a inceput sa cedeze. De retinut ca, in istoriografia din tara, si nu se putea altfel cumva, linia generala a fost aceea de recunoastere oficiala a insemnatatii deosebite a actului de la 23 august in ceea ce priveste evolutia Romaniei spre "deschiderea" portilor pentru instaurarea regimului comunist. Acest act istoric a fost infrumusetat de toti cei care au participat la eveniment si au devenit "eroii frumosi" care au fost manati de scopuri nobile.
R: Care au fost consecintele acestui moment istoric?
G.B.: Consecintele istorice ale regimului comunist la inceput au capatat proportii deosebite si se urmarea trecerea la unul superior comunismului si au fost puse in evidenta fortele partidelor politice burgheze care au fost uitati si trecuti, treptat, ca oponenti. Unii dintre participanti au devenit lideri ai noului regim instaurat precum Dej, Bodnaras, Ceausescu sau Patrascanu. Sansa istoricilor pentru a analiza clar 23 august a venit abia dupa evenimentele din 89. Acum s-a consemnat prabusirea sistemului socialist in Estul Europei si s-au reluat lucrurile dintr-o perspectiva schimbata. Astazi, 23 august 1944 nu mai apare in lumina in care eram obisnuiti si nu mai este acel eveniment de prima insemnatate pentru destinul patriei socialiste. Privim actul in contexul in care Romania era angrenata intr-un razboi impotriva Uniunii Sovietice, al unui razboi national de eliberare a Basarabiei. Caracterul national si patriotic al acestuia a fost intrerupt prin actul de la 23 august. Fortele care au pregatit momentul erau numite patriotice si din care faceau parte regele Mihai si reprezentantii partidelor politice istorice precum Maniu, Bratianu cat si diversi ofiteri din Armata Romana. Acestia insa, nu au reusit sa-l faca pe Antonescu sa tradeze Germania si, in consecinta, s-a pus problema organizarii unei lovituri de stat care sa aiba ca efect inlaturarea lui Antonescu. Negocierile cu Aliatii si cu Uniunea Sovietica, in perioada mai-august 1944, s-au schimbat si tot esafodajul s-a rupt. Interventia din 6 iunie 40 a debarcarii din Normandia si declansarea pe 20 august a operatiunii militare sovietice "Iasi-Chisinau" chiar pe teritoriul Romaniei, a provocat o criza. Toti cei care doreau sa-l inlature pe Antonescu au intrat in criza si alerta.
R: In esenta, ce s-a schimbat la 23 august 1944?
G.B.: Este momentul pentru coagularea germeniilor viitorului regim comunist si, pe loc, Romania, care nu fusese ocupata de trupele germane, a cazut intr-o situatie infinit mai grea. Practic, s-a introdus un regim de ocupatie. Regele Mihai, care se intorcea la inceputul lunii septembrie 1944 in capitala din Oltenia se intalneste cu trupele sovietice si a ramas uluit de acesti soldati, veniti din fundul Asiei, care distrugeau si faceau ravagii. In notele sale se intreaba regele cu privire la ce se intampla cu Romania si ca au venit mongolii. Astfel, tara nu a fost eliberata ci, dimpotriva, ocupata iar regimul Antonescu a fost inlocuit cu un altul, infinit mai mare, de dictatura. Din nou, ca o concluzie generala, dupa 23 august 1944, Stalin este cel care a fost principalul beneficiar al actului in pofida eforturilor Romanie de a se salva de acel moment si, acolo unde se deplaseaza tancul sovietic se instaureaza automat si regimul comunist.
R: Cum priviti sfarsitul tragic al unora din pricipalii participanti?
G.B.: Sfarsitul unor participanti principali de la 23 august a fost prevazut din prima clipa de maresalul Antonescu. Dupa ce a fost anuntat ca a fost arestat le-a transmis acestora: "Nenorocitilor! Maine ma veti urma chiar voi...". Istoria a decis ca orice Revolutie isi inghite propriii fii. Aici a fost vorba despre destinul unui popor pe umerii caruia s-au jucat cei de la 23 august si romanii au avut de patimit. A fost o tradare abjecta si am intrat in istorie pentru aceast lucru. Antonescu nu a confundat niciodata razboiul de expansiune al Germaniei cu al sau si a fost adeptul luptei nationale si impotriva extinderii bolsevismului.
R: Ce a insemnat pentru comunisti 23 august?
G.B.: Acest moment a fost transformat de comunisti intr-o sarbatoare in sine si ce s-a petrecut a fost normal. Dupa 23 august 44, istoria noastra a fost "intoarsa" si a fost o eradicare a trecutului. "Holocaustul rosu", in decurs de cativa ani, a facut sa se uite trecutul. Uitati-va sa ce s-a intamplat in Coreea de Nord unde s-a "desfiintat" religia si acei oameni nu mai stiu cine este Dumnezeu, acesta devenind Kim Ir Sen. Comunistii instalati la Putere in Romania, neavand trecut trebuiau sa se raporteze la ceva. Evolutia si intensitatea cu care se sarbatorirea 23 august s-a accentuat treptat si in functie de necesitatile momentului. A capatat conotatii deosebite sub Ceausescu, atins de grandomanie si, la toate paradele, Armata era in prim-plan.
O viata dedicata cercetarii Istoriei
Gheorghe Buzatu s-a nascut la data de 6 iunie 1939 in judetul Vrancea. A urmat cursurile Facultatii de Filologie-Istorie, Sectia Istorie de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi in perioada 1956-1961. In anul 1971 devenind doctor in Istorie la aceeasi facultate. A lucrat pe postul de cercetator stiintific la Institutul de Istorie si Arheologie "A.D.Xenopol" in perioada 1961-1992 cat si ca cercetator stiintific principal I al Centrului de Istorie si Civilizatie Europeana al Filialei din Iasi a Academiei Romane. Din anul 1997 a predat Istoria Contemporana si Relatii Internationale la Universitatea din Craiova.
A coordonat Centrul de Istorie si Civilizatie Europeana. Activitatea stiintifica a profesorului Gheorghe Buzatu cuprinde, pana in prezent, un impresionant numar de studii, articole si lucrari istorice: 55 carti publicate sub nume propriu; 70 volume coordonate sau in colaborare; autor a peste 500 de studii si micromonografii, articole, eseuri, prefete, note fiind si coordonatorul prestigioasei colectii "Romanii in istoria universala" ce a ajuns la 142 volume. In iunie 2007, Senatul Universitatii Ovidius din Constanta, la propunerea Facultatii de Istorie si Stiinte Politice, i-a decernat titlul de Doctor Honoris Causa. In decembrie 2008, Adunarea Generala a Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania l-a ales pe prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu drept membru corespondent.
A plecat la Domnul pe 20 mai 2013.
