Cea mai probabila formula ar fi impartirea in 8 regiuni, fara desfiintarea judetelor.
Ponta a mai precizat ca acestea vor accesa fondurile europene direct, fara sa mai treaca pe la Ministerul Dezvoltarii, vor putea lua credite si in afara de armata, justitie, politie si sisteme de control, iar toate celelalte domenii, precum sistemul de sanatate, drumurile, scolile vor intra in atributiile regiunilor.
Insa cel mai important lucru este ca acest proiect sa fie gandit si proiectat in asa fel incat sa asigure o mai buna absorbtie a fondurilor europene si o descentralizare a administratiei publice.
"Cred ca regionalizarea Romaniei trebuie facuta doar daca acest proces va duce la debirocratizarea procedurilor de lucru atat in raport cu cetateanul, cat si cu partenerii europeni, precum si la mai buna gestionare a resurselor financiare care sa creeze premisele unei dezvoltari economice accentuate. Daca proiectul implementat de Guvern nu va tine cont de aceste linii directoare, atunci nu are rost niciun fel de regionalizare. In opinia mea, nu trebuie sa fie create noi institutii si noi functii, daca acestea le vor dubla pe cele vechi. Acest lucru va fi total neproductiv", a opinat Marian Dusan, presedintele Asociatiei Investitorilor Romania si Straini - Business Accelerator, pentru Ziare.com.
El propune ca varianta inlocuirii prefectior cu 8 guvernatori numiti de la centru, care sa aiba puteri sporite si sa coordoneze mai eficient activitatile din zona pe care o au in subordine. Acestia trebuie sa poata reprezenta in mod direct regiunea in raporturile cu Uniunea Europena pentru a atrage fondurile comunitare.
"Astfel, toata procedura de lucru si timpul necesar pentru implementarea proiectelor ar putea fi scurtat, fapt care ar fi in beneficiul regiunii. De asemenea, cred ca fiecare regiune ar trebui sa se autogospodareasca, astfel incat cu cat produce mai mult cu atat sa beneficieze de mai multe resurse pentru a se dezvolta.
Insa guvernatorul ar trebui poate gestiona si o politica de facilitati acordate investitorilor pentru a-i atrage in regiunea respectiva. Astfel, fiecare guvernator va fi motivat sa fie cat mai creativ si mai eficient pentru ca regiunea pe care o coordoneaza sa atraga cat mai multe investitii ce pot genera crearea de locuri de munca, impozite mai mari la bugetele locale , ceea ce inseamna, in final, bani mai multi pentru comunitate", a continuat Marian Dusan.
El considera ca procesului regionalizarii ar trebui sa aiba ca punct central autonomia totala in ceea ce priveste gestionarea corecta resurselor, atat a cheltuielilor, cat si a veniturilor, care ar putea duce la dezvoltarea Romaniei. In plus, este posibila deschiderea unei competitii benefice intre regiuni.
Insa Marian Dusan subliniaza ca totul va depinde de "modul in care va fi pus in opera acest proces si cat de bine a fost el gandit inainte de implementare".
Prim-vicepresedintele PDL Dorin Florea considera ca cel mai corect ar fi definirea regiunilor, astfel incat acestea "sa aiba forta in domeniul financiar, patrimonial, sa poata face inlesniri fiscale, atunci sa apara guvernatori alesi, iar consiliile judetene sa ramana 1-2 ani, sa-si transfere treptat atributiile, apoi sa ramana un fel de birouri", a spus acesta, pentru Ziare.com.
Regionalizarea, in viziunea USL
Europarlamentarul PSD, Corina Cretu, a precizat, pentru Ziare.com, ca intentia regionalizarii este deocamdata in stadiu de proiect, care are ca scop final modernizarea reala a statului roman.
De asemenea, ea a insistat ca ideea se va concrectiza dupa discutii indelungate intre USL si specialisti.
Corina Cretu ne-a precizat ca un prim obiectiv al regionalizarii este simplificarea institutionala, astfel ca este foarte probabil ca multe dintre institutiile care imita la nivel judetean ministerele sau le reprezinta sa dispara. In plus, o serie de atributii vor reveni colectivitatilor locale, iar altele, foarte putine, vor fi preluate de regiuni.
"Este apropierea administratiei de cetatean, pe de o parte, si, pe de alta parte, apare un instrument de planificare si de coordonare strategica, la nivel regional, necesar mai ales promovarii marilor proiecte de investitii, finantate in special cu bani europeni", a subliniat europarlamentarul PSD.
Ea a mai spus ca regionalizarea poate simplifica mult accesarea fondurilor europene. De la o singura autoritate de evaluare a proiectelor intr-un domeniu, vor fi opt, mult mai apropiate de beneficiarii finali, solicitatorii de fonduri. De altfel, europarlamentarul PSD a reiterat ca evaluarile proiectelor vor fi mult mai realiste si mai obiective, evaluatorii putand verifica mai usor situatia din teren, iar controlul folosirii fondurilor europene mai precis si mai rapid.
"Vrem ca regionalizarea sa nu devina un prilej de amplificare a birocratiei. De acea se desfasoara, la nivelul guvernului, o analiza institutionala, in urma careia se va vedea la ce anume institutii putem renunta definitiv, ce anume atributii vor pleca de la autoritatile centrale catre cele regionale. Descentralizarea fara debirocratizare nu are sens. Evident, preluarea unor noi sarcini de catre autoritatile locale va fi insotita de alocarile bugetare necesare", a completat Corina Cretu.
Potrivit acesteia, USL vrea ca atributiile regiunilor sa stimuleze in primul rand dezvoltarea economica, a infrastructurilor si o mai echitabila dezvoltare in plan teritorial.
Ea a reamintit ca regionalizarea nu va fi posibila in acest an fara modificarea Constitutiei, in sensul in care Senatul va deveni o camera a regiunilor, cu atributii specifice, diferite de cele ale Camerei Deputatilor.
Maghiarii cer o regiune proprie - Va urma dezbinarea romanilor?
In afara de structura organizatorica, regionalizarea mai are de trecut un obstacol: proiectul trebuie aprobat printr-un referendum, de catre 50 plus 1% dintre romanii cu drept de vot.
Ponta a anuntat ca votul va fi organizat in septembrie, insa acesta ar putea fi boicotat de maghiari, care nu sunt de acord cu formula propusa de premier. Totusi, premierul are un plan de rezerva, si anume alegeri indirecte, adica presedintele Consiliului Regional si Consiliul Regional va fi ales de toti primarii si consilierii judeteni din regiunea respectiva.
"Nu acceptam acele regiuni", a spus Mate Andras, liderul de grup al deputatilor UDMR, pentru Ziare.com. El nu a precizat cate regiuni doreste UDMR, spunand ca asteapta inca sa vada proiectul cu care va veni Guvernul Ponta.
De asemenea, o opozitie vehementa a venit si din partea Partidului Civic Maghiar (PCM), care va organiza luna martie un miting prin care vor cere premierului ca judetele Harghita, Covasna si Mures sa constituie o singura regiune.
USL se impotriveste cu fermitate solicitarii PCM. "Oricare ar fi configuratia celor opt regiuni, in niciuna minoritatea maghiara nu va avea o majoritate in Consiliul Regional, deci nu va putea promova legal nicio initiativa de enclavizare. Apoi, regionalizarea nu va pune in discutie articolul 1 din Constitutie, care stipuleaza ca Romania este un stat national, unitar si indivizibil", ne-a precizat Corina Cretu, care a tinut sa aminteasca ca minoritatile au avut parte de privilegii, in ultimii ani, si ca nu au fost marginalizate.
Sa ne temem de o dezbinare a romanilor? Marian Dusan sustine ca acest lucru nu va fi posibil, daca regionalizarea va avea ca principal criteriu autonomia financiara deplina si nu va fi facuta pe critierii etnice.
Insa acest pericol nu trebuie neglijat. De exemplu, in Spania, Catalonia militeaza pentru independenta, invocand bagajul cultural si lingvistic propriu, dar si frustrarea ca sustine alte regiuni mai sarace.
"Referindu-ma la acest exemplu, teoretic nu ar trebui ca o regiune sa o sustina pe cealalta, daca fiecare va dispune resurse in functie de cat produce. Pana la urma, daca o regiune are un guvernator activ care are idei si care atrage investitii in zona ce genereaza dezvoltare, de ce ar trebui ca aceasta sa sustina regiunea vecina care are un guvernator incompetent care nu a fost in stare sa faca nimic", a subliniat Marian Dusan.
Revenim la era Ceausescu?
La scurta vreme dupa ce a preluat puterea, Nicolae Ceausescu a trecut la reorganizarea administrativ-teritoriala a tarii, adoptand sistemul bazat pe Sfaturi populare, adica Soviete, cu raioane si regiuni.
Teohari Georgescu motiva astfel impartirea teritoriala a Romaniei dupa modelului rusesc, in "Expunere asupra proiectului de lege privind raionarea teritoriului RPR" (1950): "Regimul nostru de democratie populara inlatura o trista mostenire a regimului burghezo-mosieresc si aduce o contributie noua la construirea bazelor societatii socialiste care se cladeste in patria noastra". Ulterior, in 1967, tara noastra a revenit la impartirea pe judete.
Europarlamentarul PSD Corina Cretu considera ca actuala forma de regionalizare va compensa defectele primei incercari facute de comunisti.
"Daca ne uitam la precedenta regionalizare, in perioada comunista, a fost evidenta tentatia centrului regional de a se dezvolta in detrimentul celorlalte entitati teritoriale. Acum cred ca pastrarea judetelor, ca forma de organizare a teritoriului si dupa regionalizare, va permite contracararea acestor tendinte posibile de favorizare a centrului de regiune. Este un sistem de contraputeri, in interiorul regiunilor, si o forma democratica de control.
In rest, ce pot sa sper este ca regiunile sa se concureze in atragerea de investitii, romane si straine, in crearea de conditii pentru concretizarea lor, de dezvoltare a unor forme de pregatire si de perfectionare a fortei de munca, de promovare a unor stimulente de natura fiscala", ne-a explicat Corina Cretu.
Ziare.com
