Sumele alocate de CJ pentru achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcţionare, pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală şi pentru proiectele de infrastructură care necesită cofinanţare locală, au stârnit din nou nemulţumirea consilierilor judeţeni.

"Suma propusă este de 7 milioane de lei, s-a ţinut cont de arierate, am propus să se acopere arierate de 826.000 de lei, pentru programele cu finanţare locală, 3 milioane şi parte de confinanţare pentru infrastructura mare, 2,8 milioane de lei", a susţinut şeful CJ, Gheorghe Sorescu.
 
Dorin Ciuştea a atras atenţia asupra faptului că Răchiţi a primit doar 15.000 de lei.

"Aţi luat în considerare aproape toate solicitările primăriilor pentru partea de cofinanţare a proiectelor de infrastructură. Mă întreb de ce nu aţi luat în considerare şi solicitarea comunei Răchiţi? La sumă pentru cofinanţare nu aţi dat nimic", a susţinut Ciuştea.

Sorescu a declarat însă că mai multe primării nu au dorit să ceară bani şi s-a urmat principiul ca fiecare unitate administrativ- teritorială să primească o sumă.

"Vreau să precizez că cei de la Răchiţi au trimis o primă adresă prin care au precizat că nu solicită bani şi nu a fost singura comună. Am intervenit insistent la mai multe comune să ceară bani şi în urma insistenţelor noastre, domnul primar de la Răchiţi a venit cu o solicitare pentru modernizarea unui drum comunal în Costeşti" , susţine Sorescu.

O altă discuţie a stârnit şi situaţia arieratelor înregistrate de unităţile administrativ -teritoriale. Gheorghe Vâzdoagă a remarcat că, de câţiva ani, mai multe primări tot trimit notificări cu valoarea arieratelor.

"De când sunt în CJ, tot timpul de la guvern au fost alocaţi bani pentru lichidarea arieratelor. Din informaţiile neoficiale, unii primari au folosit banii trimişi pentru arierate în alte scopuri şi din ceea ce ştiu eu astăzi nu ar trebui să mai existe arierate. Eu cred că ar trebui să facem o analiză din acest punct de vedere şi vreau să subliniez faptul că, chiar dacă sumele sunt mai echilibrat concepute, totuşi, analizând materialul se poate constata un dezechilibru evident între comunele cu primari PNL şi cele PSD sau alte culori politice", a susţinut Gheorghe Vâzdoagă.

Gheorghe Sorescu, şeful CJ, a declarat însă că sumele solicitate de primării pentru arierate au fost analizate cu mare atenţie de Direcţia Buget- Finanţe a instituţiei.

"Aveţi dreptate, este nepermis ca unele primării să ceară plata arieratelor din 2013. Acele sume nici nu au fost luate în calcul. Propunerea de împărţire a banilor a pornit de la acele arierate curente, adică de este 90 de zile sau din acest an. Aici este o chestiune de management a domnilor primari", a susţinut Gheorghe Sorescu.

Liberalul Cătălin Flutur a ţinut să aprecieze faptul că Primăria Municipiului Botoşani nu are arierate, dar a declarat şi că unele primării au refuzat să trimită solicitări de fonduri.

"Am văzut în referatul de specialitate câteva lucruri care iau stârnit curiozitatea. Banii au venit prin OG undeva pe 2 noiembrie. Dar a fost nevoie de trei rânduri de adrese să plece de la CJ către primării pentru ca primăriile să transmită înapoi la CJ nevoile. Sunt primari care nici măcar astăzi nu au solicitat bani, este şi cazul Răchiţiului. Dar ceea ce mă bucură este că Primăria municipiului Botoşani nu are arierate. Este un lucru extraordiar de bun. Vorbim de sume de echilibrare, nu la alocarea iniţială sumele au fost altele. Noi la CJ am făcut un lucru bun, pentru că de la bugetul de stat Primăria municipiului Botoşani nu a primit niciun ban, măcar noi de la CJ am dat bani. Şi atunci atât timp cât sunt primari care spun că nu au nevoie de bani, ce să facem noi aici? După trei rânduri de solicitări! În atari condiţii, noi am inventariat ce s-a primit", a precizat Cătălin Flutur.