Prefectul de Mureş, Corneliu Grosu, susţine că şase instituţii din judeţ, primării, unităţi şcolare şi un spital, s-au "aliniat ordinului primit de la Budapesta", arborând steaguri secuieşti, afirmând că va aplica legea, "fără nicio discuţie". Scandalul a început după ce steagul Ţinutului Secuiesc a fost arborat, marţi, într-unul din districtele din Budapesta.
 
Prefectul de Mureş, Corneliu Grosu, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că în prezent este o adevărată "furie a steagurilor", iar disputele legate de arborarea steagurilor secuieşti reprezintă nu o inabilitate, ci "din contră, un atac asupra României".
 
"Îmi asum răspunderea pentru cuvântul atac asupra României, chiar dacă el are ţintă poate ceea ce iubim cel mai mult, simbolistica românească, steagul românesc, însemnele româneşti şi imnul românesc. Pentru că a încerca să vii şi să impui, într-o manieră nemaiîntâlnită în Uniunea Europeană, nici în practica UE, nici în practica comunităţilor care se luptă, într-un fel sau altul, pentru a-şi obţine oarecare independenţă, nu s-a mai întâmplat ca să vii, în detrimentul însemnelor naţionale ale unui stat, să exacerbezi afişarea de însemne ale altor organizaţii, care, la un moment dat, nici ele nu-şi găsesc o unanimitate de susţinere în rândul celor pe care pretind că îi reprezintă", a spus Grosu, potrivit Mediafax.
 
El a afirmat că doar "o mie şi ceva" de persoane s-au declarat secui la recensământ şi s-a întrebat dacă "ţinutul acestor secui începe la Braşov şi se termină la Târgu Mureş", calificând drept "o aberaţie" subiectul legat de aşa-numitul Ţinut Secuiesc.
 
Prefectul a spus că şase instituţii din judeţ - primării, unităţi şcolare şi un spital - au arborat steaguri secuieşti şi că va aplica legea, întrucât există trei acte normative care "lămuresc când, unde, cum, de către cine sunt arborate steagurile altor state, alături de steagul şi însemnele României".
 
"Având în vedere că nu vorbim de steagurile altor state, cu atât mai mult arborarea unor steaguri care trezesc sensibilităţi în rândul populaţiei româneşti. Şi românii au sensibilităţile lor, şi unele grele… Am să aplic măsurile fără nicio reţinere. Voi avea discuţii cu cei care au alte argumente şi voi ţine cont dacă se aşază într-o reglementare legală. Sunt, în Mureş, şase primării, şcoli, grădiniţe, un spital de nu ştiu unde, care au fost mai harnice, mai doritoare de a se alinia mai repede ordinului primit de la Budapesta, că eu aşa înţeleg ceea ce un secretar de stat îşi permită să spună: «Arboraţi!». Vom avea mult până ne vom pleca capul la asemenea ordine, dar sunt", a spus Grosu.
 
El a refuzat să nominalizeze instituţiile, menţionând că sunt din localităţi precum Sovata, Fântânele, Ghindari şi Pănet.
 
Prefectul a adăugat că a fost sesizat şi a primit de la un cetăţean poze cu o astfel de primărie care a arborat steagul secuiesc şi că a trimis deja o adresă acelei administraţii locale şi aşteaptă un punct de vedere.
 
În acelaşi timp, primarul din Târgu Mureş, Dorin Florea spune că nu ştie dacă există steaguri arborade şi că se va interesa vineri. "La Târgu Mureş noi suntem preocupaţi de cu totul şi cu totul alte probleme. Regret foarte mult că se supradimensionează această problemă. Nu este niciun fel de noutate. Preocuparea liderilor maghiari au fost şi vor exista întotdeauna. Prefectul de Mureş îşi face datoria. Din `96 până în 2013, la Târgu Mureş cred că aţi auzit numai de armonie şi respect. Pentru mine contează şi românii şi maghiarii. Probabil prefectul are mai multe elemente.  Probabil că undeva s-au înregistrat anumite lucruri.  Provocări sunt din toate părţile. Nu ştiu ce a sesizat prefectul, o să mă interesez mâine", a spus Florea la RomâniaTV.