Oficialii de la „Apele Române” anunţă că zeci de localităţi sunt afectate de secetă ÅŸi solicită oamenilor să nu folosească apa la udatul grădinilor sau umplerea bazinelor ori a piscinelor. O situaÅ£ie critică este în judeÈ›ul BotoÈ™ani, unde câmpurile sunt pârjolite, recoltele sunt aproape complet distruse, iar fântânile seacă una după alta.
ViaÅ£a la polul secetei, în nordul Moldovei Aflată în mijlocul unei câmpii uriaÅŸe, aproape de limita cu judeÅ£ul IaÅŸi, comuna Hlipiceni poate fi considerată un adevărat pol al secetei din România. Izolată de aproape trei decenii din cauza drumurilor foarte proaste, comuna suferă ÅŸi din cauza arÅŸiÅ£ei nemiloase, care merge mână în mână cu sărăcia. Acum, localnicii sunt convinÅŸi că după această vară caniculară nici nu vor mai avea ce pune pe masă ÅŸi că efectiv vor suferi de foame, scrie Adevărul.
„Nu am nici doi păpuÅŸoi să fierb! Ce mănânc eu?”
De aproape ÅŸapte decenii, seceta bântuie sudul judeÅ£ului BotoÅŸani. De la BlândeÅŸti ÅŸi până la Santa Mare, când vine vara, începe ÅŸi iadul pentru localnici. Aerul devine sufocant, plantele se pârjolesc sub soarele arzător, iar fântânile ÅŸi iazurile seacă. Oameni ÅŸi animale deopotrivă caută apă ÅŸi un mod de a supravieÅ£ui.
În mijlocul acestui teritoriu al arÅŸiÅ£ei, Hlipiceni este un adevărat epicentru. Situat la aproximativ 40 de kilometri de municipiul BotoÅŸani, satele comunei se întind pe o câmpie străbătută de Jijia, un pârâu care abia se mai zăreÅŸte printre malurile secate. Localnicii trăiesc din agricultură ÅŸi creÅŸterea animalelor, acestea fiind aproape singurele lor venituri.
„Porumbul este ars tot. Nu am nici doi păpuÅŸoi să fierb! Ce mănânc eu? Vreau să mănânc niÅŸte păstăi, de unde dacă tot îi ars, pârjolit”, spune o săteancă. Altă localnică din Hlipiceni mărturiseÅŸte că nu i-a mai rămas nimic în grădină. „RoÅŸiile sunt mănate, mazărea fărâmată, porumbul deloc. Sincer nu ÅŸtiu ce am să mănânc. Åži de multe ori aÅŸa, că ne-am săturat”, spune femeia.
Un bătrân care cară apă cu găleÅ£ile dintr-o fântână ce a rezistat secetei spune că ÅŸi animalele sunt foarte afectate. „Apă aproape deloc. Seacă fântânile rând pe rând. Am făcut puÅ£ de 26 de metri să ajung la apă ÅŸi tot îi mâloasă”, spune săteanul.
Recolte distruse aproape în totalitate
La Hlipiceni suferă deopotrivă cei cu mici exploataÅ£ii, dar ÅŸi fermierii. Autorităţile locale spun că în unele cazuri recoltele sunt distruse în proporÅ£ie de sută la sută. În ultimii trei ani, la Hlipiceni au fost două episoade majore de secetă. Iarba s-a uscat, la fel ÅŸi cerealele.
„Din păcate, o nouă vară secetoasă. Åži este al doilea an, în ultimii trei, de când ne confruntăm cu o secetă deosebită. Cred eu că agricultura este compromisă de la 80 la 100%. AÅŸteptăm comisia care s-a constituit din ordinul prefectului să vină pentru ca cei care lucrează în agricultură să aibă o speranţă că îÅŸi vor recupera prin acordarea unor ajutoare despăgubire pentru calamităţi”, spune Marian Luchian, primarul din Hlipiceni.
„Aici suntem vai de capul nostru”
La Hlipiceni, seceta merge mână-n mână cu sărăcia. Din cauza lipsei recoltelor oamenii ajung să trăiască din ajutoare de la Uniunea Europeană. „Iaca, ne dă Uniunea Europeană niÅŸte bonuri de acelea de mai cumpărăm oleacă de pulpe, niÅŸte salam ÅŸi o kilă de ulei. Uite-aÅŸa trăim, ce să facem”, spune o localnică.
De altfel, tinerii au plecat de mult în străinătate pentru a scăpa de sărăcie ÅŸi secetă. „Au fugit ca potârnichile. Păi ce să facă aici? MunceÅŸti ÅŸi la urmă nu culegi nimic. Åži după aceea, tot cu burta goală! Eu am doi copii în Germania. Aici suntem vai de capul nostru”, mărturiseÅŸte săteanca.
Hlipiceni a fost periodic afectat crunt de secetă. Inclusiv foametea din 1947 a lovit după o vară secetoasă, iar oamenii mâncau buruieni ÅŸi ce găseau la îndemână, ba chiar îÅŸi trimiteau copiii în alte regiuni pentru că nu aveau cu ce-i hrăni.
Zeci de localităţi afectate de secetă
Conform AdministraÅ£iei NaÅ£ionale Apele Române, în prezent, sunt afectate de secetă 28 de localităţi din judeÅ£ele BotoÅŸani ÅŸi GalaÅ£i, 77 de localităţi in judeÅ£ele Bacău, NeamÅ£ ÅŸi Vrancea, cinci localităţi în judeÅ£ul Cluj ÅŸi alte cinci în judeÅ£ul ArgeÅŸ.
În judeÅ£ul BotoÅŸani, există resursă de apă disponibilă în acumularea Stânca-CosteÅŸti ÅŸi în acumularea Bucecea, dar au fost semnalate problemele cauzate de faptul că bazinele intermediare ale operatorilor de apă-canal nu au capacitate suficientă pentru asigurarea cerinÅ£elor suplimentare pentru udarea/irigarea culturilor agricole.