La începutul anilor ’90, occidentalii erau ÅŸocaÅ£i de indiferenÅ£a românilor la soarta copiilor abandonaÅ£i în orfelinate. Pe drept cuvânt. Dacă nu eÅŸti capabil să-i protejezi pe cei mai slabi, pe cei fără apărare, nici nu meriÅ£i altceva decât un scuipat. De ani buni, locuitorii marilor oraÅŸe vestice, de la Paris, Roma ÅŸi Madrid până la Washington ÅŸi Buenos Aires, sunt ÅŸocaÅ£i de agresivitatea cerÅŸetorească a romilor din România, care s-au răspândit cu zecile de mii pe toată planeta. Desigur, ies din discuÅ£ie romii care muncesc cinstit în Italia sau în Spania. Occidentalii mai puÅ£in ÅŸcoliÅ£i, mai simpli, adică majoritatea, confundă români ÅŸi România cu cerÅŸetorii din metroul parizian sau de pe Champs-Elysees, ori cu cerÅŸetorii din faÅ£a bisericilor de pe cele două continente americane. Se înÅŸală ? Numai în parte. Pentru că aceÅŸti romi răspândiÅ£i cam prea organizat prin lume sunt numai o parte a României.

Dar să fim drepÅ£i. Cât de mare e distanÅ£a dintre prestaÅ£ia cerÅŸetorilor români din diferitele capitale bogate ale lumii ÅŸi prestaÅ£ia "politică" a lui Traian Băsescu, Victor Ponta, Elena Udrea, Cristian Boureanu, Ludovic Orban, Mircea Toader, Gabriela Vrânceanu Firea ÅŸi toată fauna ? Nu sunt ÅŸi aceÅŸtia din urmă, politicienii, cu cei vreo 600 (ÅŸase sute !) de parlamentari burtoÅŸi, fălcoÅŸi ÅŸi rotunzi, fără expresie umană, agramaÅ£i, plus miile de consilieri, de directori, de secretari ÅŸi secretare de toate gradele până la cea mai modestă comună (7,5 % din PIB ar fi numai salariile acestora, fără să li se ÅŸtie numărul exact), tot niÅŸte cerÅŸetori agresivi care vor un ban pe care nu l-au muncit ? Cam câte mii, zeci de mii dintre aceÅŸtia ar trebui să treacă prin "uzina" DNA ÅŸi să ajungă în puÅŸcărie ÅŸi cu averea confiscată extins ca să ne apucăm să gestionăm cât de cât decent, normal "sărăcia ÅŸi nevoile ÅŸi neamul"?
Åži dacă noi, cealaltă parte, partea învechită – pentru că "omul nou" n-a reuÅŸit să înlocuiască total "omul vechi" –, nu reuÅŸim să ne adaptăm la acest zoo politic, amestec de puÅŸcărie ÅŸi spital, de ce occidentalii ar trebui să se obiÅŸnuiască cu agresivitatea cotidiană a Å£iganilor noÅŸtri expediaÅ£i organizat ? Care, de altfel, nu sunt nici pe departe toÅ£i de etnie romă… Cine i-a trimis în Guvern, în Parlament, în Consilii pe toÅ£i anonimii penali de care se pare că nimeni ÅŸi nimic nu ne mai poate scăpa ? Oare nu tot aceia care s-au ocupat de răspândirea "patriotică" a Å£iganilor în tot Occidentul, în Europa de Vest, în America de Nord ÅŸi în America de Sud ? Cine sunt cei care compun de atâta amar de vreme, de pildă, Consiliul General al BucureÅŸtiului, cine ÅŸi cu ce scopuri i-a scos în faţă, cum sunt aleÅŸi aceÅŸti ipochimeni care manevrează miliarde de euro ?

Să facem ÅŸi puÅ£ină istorie. După 1948, Securitatea ÅŸi Partidul au înlocuit brutal, trimiÅ£ând sute de mii de oameni în puÅŸcării, vechile clase "exploatatoare", care erau legate de "Occidentul putred". SecuriÅŸtii ÅŸi comuniÅŸtii s-au mutat în casele "exploatatorilor" ÅŸi s-au pus pe făcut politică, cultură, economie totalmente controlată – o bravă lume nouă. Åži cum Securitatea ÅŸi Partidul (unic – era de-ajuns !) au fost fabricate de la zero de sovieticii ocupanÅ£i, de ruÅŸi, în câÅ£iva ani, puÅ£ini, România s-a orientat spre Uniunea Sovietică (un pseudonim al Rusiei imperiale) ÅŸi, astfel, tovarăşul Ion Iliescu, fiul unui cunoscut agent sovietic în ilegalitate, preÅŸedintele democrat de tranziÅ£ie cu trei sau patru mandate, a putut să-ÅŸi facă studiile la Moscova. OcupanÅ£ii ruÅŸi s-au servit din plin de minorităţi, de cea evreiască, de cea maghiară, de cea germană, de foarte numeroasa minoritate romă ca să pună ÅŸaua pe România vecină ÅŸi ortodoxă, pe care le-o cedase generos ÅŸi cinic Winston Churchill, ca să păstreze pentru Imperiul Britanic Grecia, pentru că avea muÅŸte războinice mai vechi în cap.

Ministerul de Interne, Securitatea, Armata, dar ÅŸi Partidul au fost înÅ£esate cu minoritari ÅŸi cu copiii cei mai săraci ai satelor. A fost ÅŸi o selecÅ£ie inversă, "pe dos", căci aleÅŸi au fost cei mai tâmpiÅ£i, cei mai răi, după deja binecunoscutele directive NKVD. Lumea a fost întoarsă "revoluÅ£ionar" cu fundul în sus pentru 50 de ani, pentru 100 de ani – definitiv ? TotuÅŸi, după SfinÅ£ii PărinÅ£i, răul nu e niciodată definitiv, nu e complet ÅŸi nici nu învinge până la urmă.

Iar azi ce avem ? O pletoră de oligarhi, un fel de prinÅ£i, un fel de boieri de lume nouă, postrevoluÅ£ionară, de tranziÅ£ie, baroni regionali ÅŸi principi de Centru, interlopi sadea, prădători care-ÅŸi dispută între ei hălci ale ţării, ale Guvernului, ale Parlamentului, pe baza grămezilor, mormanelor de bani adunaÅ£i prin furt, prin abuz, prin contracte cu statul, prin ÅŸantaj, prin fărădelege. Occidentalii care au venit în număr mare în România după 1989, în câteva valuri, cu cine au intrat în legătură, cu cine au făcut afaceri, pe cine au susÅ£inut ÅŸi mai susÅ£in încă ? S-au întâlnit cu Securitatea mai ales, pentru că Partidul a fost scos în afara legii foarte repede, lideri comuniÅŸti importanÅ£i au fost băgaÅ£i în închisoare la iniÅ£iativa Securităţii, care a ÅŸi făcut RevoluÅ£ia în colaborare cu străinii după ce aceÅŸtia îi promiseseră că o vor salva, lucru care s-a ÅŸi petrecut. S-a schimbat în ultimii 10-15 ani – perioada Năstase-Băsescu – ceva ? Da, bineînÅ£eles. ToÅ£i banii au ajuns numai în buzunarele oligarhilor. PopulaÅ£ia a sărăcit dramatic, mai ales în ultimii 5 ani.

De ceva vreme, după vechea promisiune a lui Băsescu "la Å£epe în PiaÅ£a Victoriei !", oligarhii se împuÅ£inează, sunt arestaÅ£i. Dan Voiculescu, unul dintre cei mai puternici oligarhi ai României, a fost spulberat zilele trecute de o foarte severă decizie de justiÅ£ie : condamnare la 10 ani ÅŸi confiscarea extinsă a averii. Marea lui vină pare să fi fost extinderea nemăsurată a puterii media, cuprinzând ÅŸi cea mai influentă televiziune de ÅŸtiri din ultimii ani, Antena 3 – ÅŸi toate au, evident, legătură cu campania electorală în curs. Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, un oligarh rom, cel mai bogat om din judeÅ£ul Olt (cf. procurorul Eugen Iacobescu), e condamnat pentru mulÅ£i ani ÅŸi are aproape toată familia în puÅŸcărie. În cazul său nu s-a pronunÅ£at încă o confiscare extinsă a averii – o impozitare grea dar legală, cerută, de altfel, de trei ani de procurorul Iacobescu. Poate ÅŸi pentru că a împărÅ£it-o cu politicienii înainte de a fi condamnat. Sorin Ovidiu Vântu, un alt oligarh dedulcit la proprietăţi media, e ÅŸi el pentru a doua oară după gratii, dar confiscările în cazul său sunt necunoscute. Adrian Năstase ÅŸi Relu Fenechiu, doi oligarhi ai politicii, prind mucegai în puÅŸcărie. Avem de-a face cu un judiciarism de tip spectacol pentru săraci, circ mai mult, pentru că nu prea mai e pâine, dar proiectele economice, viziunea politică ÅŸi istorică, precum ÅŸi capacităţile practice de a le pune în aplicare lipsesc cu desăvârÅŸire.

Åži care e distracÅ£ia principală a oligarhilor care nu sunt încă închiÅŸi, dincolo de cluburile de fotbal, de proprietăţi în Capitală, la munte ÅŸi la mare, de televiziuni proprii, de mari restaurante care le aparÅ£in, de conturi în exotice paradisuri fiscale ? Ei bine, cel mai tare îi amuză alegerile zise democratice. E ca un fel de turnir cavaleresc de bâlci, cu televiziuni, cu agonie ÅŸi extaz online, campanii cu poze kitsch, cu Å£âpurituri colorate, în care marii bandiÅ£i ai României, interlopii, la umbră, ferit, îÅŸi încordează muÅŸchii financiari. Åži-ÅŸi trimit în scenă, la cerÅŸit voturi, politicienii arondaÅ£i, cumpăraÅ£i, într-un chip care seamănă uluitor cu cerÅŸitul din metrou sau de pe treptele bisericii.

Ne-am cam plictisit. Ne-am săturat de-a binelea. MulÅ£i dintre noi, câteva zdravene milioane, au plecat, temporar sau definitiv. Să alegi între Victor Ponta ÅŸi Elena Udrea sau între alÅ£ii ca ei, după ce i-ai îndurat pe Iliescu, pe Năstase, pe Băsescu, e totuÅŸi prea mult. Cum să mai votezi fără să vomezi ?

Autor: Petru Romosan

CITEȘTE ȘI: "Botoșăneni ridicați de pe stradă după ce au fost prinși cu droguri în buzunare..."