a) În primul rând, ieşirea din ţară este permisă dacă mămica prezintă, la ieşirea din România, o declaraţie a tatălui din care să rezulte acordul acestuia cu privire la călătoria respectivă în statul sau în statele de destinaţie, precum şi cu privire la perioada călătoriei (copilaşul trebuie să fie titular al unui document de călătorie individual ori al unei cărţi de identitate). Prin urmare, în această situaţie se face practic dovada acordului ambilor părinţi.
b) În cel de-al doilea rând, ieşirea din ţară este permisă dacă mămica, la ieşirea din România, face dovada decesului tatălui (şi în acest caz, copilaşul trebuie să fie titular al unui document de călătorie individual ori al unei cărţi de identitate). Cu alte cuvinte, în acest caz, mămica face dovada că ea este singurul părinte şi astfel are drepturi “depline, neputând există un acord din partea tatălui.
c) În cel de-al treilea rând, ieşirea din ţară a mamei cu copilasil este permisă fără acordul tatălui, dacă mămica face dovada faptului că minorul i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă (şi în acest caz, copilaşul trebuie să fie titular al unui document de călătorie individual ori al unei cărţi de identitate). Prin urmare, mămica este considerată din nou un părinte cu drepturi “depline, în sensul în care aceasta nu mai are nevoie de acordul tatălui (situaţie întâlnită după un proces de divorţ).
d) În cel de-al patrulea rând, dacă tatăl este decăzut din drepturile părinteşti său declarat dispărut şi mămica poate face dovadă în acest sens, atunci şi de această dată mămică poate călători singură cu copilul. Şi de această dată trebuie indicate scopul deplasării, ruta urmată până în statul de destinaţie şi dacă minorul urmează să rămână în statul de destinaţie, caz în care trebuie menţionată persoană căreia urmează a-i fi încredinţat minorul, sau dacă urmează să se reîntoarcă împreună cu un însoţitor, ale cărui date de identitate trebuie indicate, în cazul în care acesta este o altă persoană decât cea cu care iese din România.
Pe lângă cazurile menţionate mai sus, există anumite situaţii speciale (prin derogare de la cele menţionate mai sus) în care este permisă ieşirea din ţară a minorilor însoţiţi, respectiv:
1) în cazul în care însoţitorul copilului argumentează necesitatea călătoriei în străinătate prin faptul că minorul urmează să beneficieze de un tratament medical care nu este posibil pe teritoriul României şi fără de care viaţa sau sănătatea îi este pusă în mod grav în pericol, cu condiţia să prezinte documente doveditoare în acest sens, emise sau avizate de autorităţile medicale romane, din care să rezulte perioadă şi statul sau statele în care urmează să se acorde tratamentul medical respectiv, chiar dacă nu există acordul ambilor părinţi, al celuilalt părinte, al părintelui supravieţuitor sau al reprezentantului legal;
2) în cazul în care însoţitorul face dovada că minorul se deplasează pentru studii sau concursuri oficiale, prin prezentarea unor documente corespunzătoare, din care să rezulte perioadă şi statul sau statele în care se vor desfăşura aceste studii sau concursuri, chiar dacă există acordul doar al unuia dintre părinţi.
Declaraţiile precizate la primele trei puncte de mai sus trebuie redactate în două exemplare şi trebuie să fie autentificate în ţara de notarul public, iar în străinătate, de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, dacă au fost date în faţa autorităţilor străine, să îndeplinească condiţiile de supralegalizare prevăzute de lege sau să aibă aplicată apostila conform Convenţiei cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizarii actelor oficiale străine. Un exemplar al declaraţiei se păstrează de către însoţitor, iar al doilea exemplar însoţeşte paşaportul copilului.
Av. Coltuc Marius
Fondator Casa de Avocatură Coltuc
www.coltuc.ro
