"Nu există asigurare medicală de stat pentru stomatologie. CNAS alocă un plafon lunar pentru tratamentele dentare cabinetelor care sunt în contract cu Casa, în valoare de 1.000 de lei. Din aceşti bani, se pot pune maximum două proteze de cea mai proastă calitate, pentru că tarifele sunt subevaluate de CNAS", spune Alexandru Brezoescu, director executiv la Uniunea Naţională a Asociaţiilor Stomatologice (UNAS). Potrivit lui, procentajul alocat medicinei dentare a scăzut de la 4,25% din bugetul CNAS, în 1999, la mai puţin de 0,15%, în prezent. La nivel naţional, unui asigurat îi revin lunar între 3 şi 6 lei pentru tratarea problemelor dentare. Alternativa cabinetelor de stat a devenit invizibilă, odată cu decizia statului de a le da în concesiune şi apoi spre vânzare, începând cu 2010.
Toate plombele se pun la privat
"Situaţia este valabilă la nivelul întregii ţări, pentru că puţini medici îşi asumă un contract cu Casa, în condiţiile în care primesc sume derizorii, iar numărul de hârtii pe care trebuie să îl completeze este sufocant", precizează directorul UNAS. Această situaţie, corelată cu vânzarea cabinetelor din policlinicile de stat, a contribuit la dublarea numărului de cabinete private din ţară în ultimii şapte ani şi la consolidarea unei pieţe evaluate la circa 1,3 mld. lei anual (300 de mil. euro). Mai mult, în ţara în care 20% dintre cetăţeni nu cunosc gustul pastei de dinţi, iar 70% merg la dentist numai la urgenţe, pentru că nu îşi permit tratamentul la privat, prevenţia lipseşte cu desăvârşire. Conform UNAS, nici copiii nu mai au parte de tratament gratuit, deşi acest lucru este stipulat în Constituţie, iar numărul persoanelor care solicită tratament dentar a scăzut cu 20% faţă de 2011. "Nici măcar în şcoli copiii nu mai au parte de tratament dentar, pentru că sunt arondaţi câte 2.000 la un singur stomatolog. Totul îi împinge pe români spre mediul privat, pentru care cei mai mulţi nu au bugetul necesar", spune medicul Brezoescu. Deşi scumpe pentru români, cabinetele private sunt pe placul străinilor, care vin cu miile în fiecare an pentru tratamente de cinci ori mai ieftine decât în ţările de origine.
Singura soluţie?
Teoretic, potrivit CNAS, asiguraţii în vârstă de peste 18 ani beneficiază de serviciile medicale preventive şi tratamente dentare incluse în pachetul de bază, decontate de casele teritoriale în cote de 40%, 60% sau 100%. Practic însă, fondurile acordate cabinetelor ajung pentru tratamentul a maximum trei oameni. Medicii dentişti cer de ani buni ca CNAS să nu mai încheie contractele de decontare cu cabinetele, ci direct cu pacienţii, care vor decide singuri cât din asigurarea lor de sănătate va fi destinată dentistului.
"Este un sistem aplicat în Franţa, care funcţionează rezonabil şi asigură populaţiei o asistenţă socială. Plata de acest fel responsabilizează asigurătorul şi nu încarcă nejustificat medicii", spune Pantel Marton György, vicepreşedintele Asociaţiei Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România. Deşi UNAS a făcut această propunere, exprimând astfel dorinţa majorităţii medicilor dentişti din România, nu există prea mult optimism în legătură cu includerea ei în contractul-cadru pe 2012, pentru că acest lucru ar presupune o transparenţă în cheltuielile fondurilor, inexistentă până în acest moment.
capital.ro
