Petrică, botoșăneanul mort peste hotare, a fost condus pe ultimul drum de familie și zeci de oameni care l-au apreciat!

Ca mulți alți români, Petrică a ales calea străinătății plecând la muncă în Italia.

Petrică Postolache, tânărul de 42 de ani care aducea mereu zâmbet și lumină în inimile celor din jur, a plecat dintre noi, lăsând un gol pe care nimeni și nimic nu îl poate umple.

Pe 18 iunie 1982, când soarele verii își revărsa căldura peste câmpiile Hudeștiului, Petrică a venit pe lume, aducând bucurie în familia sa și în întreaga comunitate. Crescut în spiritul muncii și al respectului, el a fost mereu un exemplu de modestie și bunătate.

Dorul de casă și drumul străinătății

Ca mulți alții din sat, Petrică a ales calea străinătății, plecând în Italia în căutarea unui trai mai bun. Deși trupul îi era departe, inima îi rămânea mereu acasă. Sărbătorile erau momentul în care dorul devenea de nesuportat, și astfel, în iarna aceasta, s-a întors să petreacă Sfintele Sărbători alături de cei dragi.

Pe 3 ianuarie 2025, cu inima încărcată de amintiri și cu speranța revederii, Petrică și-a luat rămas bun de la familie, îndreptându-se din nou spre Italia, dar soarta a avut alte planuri. În drum spre destinație, pe o stradă din Slovenia, moartea l-a luat pe neașteptate, ca un vânt rece care stinge o lumânare aprinsă.

Durerea pierderii a fost amplificată de distanța care îi separa. Dar fratele și sora lui, uniți de dragostea familială, au depus eforturi supraomenești pentru a-l aduce acasă. Drumurile lungi și obstacolele birocratice nu i-au descurajat. Pentru ei, Petrică trebuia să se odihnească în pământul care l-a crescut, scrie Glasul Nordului.

Pe 10 ianuarie 2025 întreaga comunitate s-a adunat pentru a-l conduce pe ultimul drum. Tinerii rămași în sat, prieteni din copilărie, vecini și rude, toți au venit să-și ia rămas bun. Biserica mică, dar primitoare, a răsunat de rugăciuni și cântece de jale. Lacrimile se împleteau cu amintirile, iar fiecare colț al satului părea să suspine.

Petrică nu a fost doar un simplu sătean. A fost simbolul muncii cinstite, al respectului față de semeni și al modestiei. Niciodată nu a ezitat să-și ofere ajutorul, fie că era vorba de o mână de lucru la câmp sau de un sfat înțelept. În ochii celor care l-au cunoscut, el era ca un stâlp al comunității, un reper de omenie într-o lume agitată.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Pompierii militari botoșăneni, campioni ai excelenței și curajului! (foto)

astăzi, 10:28

Aceste competiții includ probe practice și teoretice care testează abilitățile specifice ale pompierilor, precum intervențiile în situații de urgență sau manevrele de salvare. Titlul...

„Roș-alb-albaștrii” și-au aflat programul următoarelor cinci etape din SuperLigă!

astăzi, 10:00

FC Botoșani va debuta în noul an calendaristic cu un meci pe „Municipal”, împotriva celor de la CFR Cluj, partida fiind programată în cadrul rundei XXII, duminică, 19 ...

Soft special pentru alegerea Fermierului Anului în Botoșani!

astăzi, 09:45

Asociația Crescătorilor de Ovine și Caprine Moldoovis organizează, sâmbătă, 11 ianuarie, a VIII-a ediție a Balului Fermierilor, eveniment care va reuni peste 300 de crescători de animale...