La cele doua sarbatori participa un numar insemnat de persoane. Ele vin din toate partile tarii pentru a saruta moastele sfintilor. Stau in picioare uneori si peste 10 ore, indiferent de conditiile meteorologice.
Participa si televiziunile, dar din toata bucuria prezenta in spatiul in care se desfasoara pelerinajele, redau doar cate persoane au lesinat, cum se face comert in ziua praznuirii sfintilor, ce politiceni s-au facut prezenti, persoanele care incearca sa intre abuziv spre a saruta sfintele moaste, etc. Nu amintesc nimic de semnificatia pelerinajului, nu fac emisiuni despre particularitatile acestuia.
Nu neg ca exista si dezordine, dar pelerinajul nu se rezuma doar la ea. Pe de alta parte, observ cu bucurie ca "imbulzeala" incepe sa dispara de la an la an. Si nu pentru ca am avea parte de un numar mai mic de pelerini, ci pentru ca aceste aspecte negative au fost recunoscute si se cauta nerepetarea lor.
Motivele pentru care televiziunile cauta doar secvente din cele marturisite mai sus sunt multe. Amintesc ca ele se hranesc cu ceva ce nu sta pe masa pelerinului. Ele nu stau la rand si au acces oricand si oriunde. Pelerinul inainteaza incet, jertfeste ore. Televiziunile nu sunt capabile sa iasa din ale lor. Prezinta pelerinajul ca pe orice alta adunare de persoane. Nu fac diferenta. Pelerinii nu stau la rand precum stau in piata sau la magazine. Aici isi intaresc credinta, rabdarea si rugaciunea. Pentru ca le lipsesc intalnirile cu Dumnezeu, televiziunile ii suspecteaza pe cei din pelerinaj de superstitie. Pelerinii insa, se roaga pentru intreaga lume.
De ce nu e indicat sa ramaneti in fata televizorului atunci cand se fac pelerinajele? Pe de o parte pentru ca televiziunile nu pot reda vindecarile, linistea, luminarea mintii si celelalte daruri ale lui Dumnezeu, iar pe de alta parte ca din pozitia de spectator nu ajungi niciodata bine placut Domnului. Sa nu uitati ca Apostolii nu au ajuns sa-L marturiseasca cu adevarat pe Hristos, decat dupa pogorarea Duhului Sfant peste ei. Desi au stat multa vreme langa Hristos, au fugit si s-au ascuns atunci cand Hristos a fost prins si rastignit. Dar in momentul in care s-au umplut de putere de sus, cand Duhul S-a pogorat peste ei, au mers pana la jertfa pentru Hristos. Participati la pelerinaje ca sa va impartasiti de dumnezeire si veti vedea de cata bucurie veti avea parte. E de ajuns un pelerinaj, ca sa nu lipsesti in niciun an de la ele.
Adevaratul pelerinaj nu este cel descris la TV prin expresii "calcat in picioare", "babe", "isterie", "habotnicie", "miros de mici si fum de tamaie". Si ca sa intelegeti ca lucrurile stau altfel, voi reda marturia unui pelerin: "Am deprins un fel nou de a vedea, de a gandi, de a da sau nu importanta lucrurilor lumesti, un fel nou de a pretui, de a admira, de a ma plasa pe mine in spatiu".
(Adrian Cocosila)
