Cea mai apropiată bază aeriană de pe care decolează avioanele F-16 în misiunile de poliție aeriană se află la Câmpia Turzii, la 290 de kilometri de Iași. Este o vulnerabilitate a României.
În prezent, un interval realist pentru alertă decolare și zbor până în zona Moldovei ajunge la 20-25 de minute. Dacă România ar folosi aerodromul de la Bacău, aceeași misiune s-ar reduce la 13-15 minute. Și nu e vorba doar de când ajunge, ci de cât poate sta în aer avionul.
MApN spune pentru HotNews că aerodromul din Bacău nu permite operarea avioanelor multirol. Consiliul Județean Bacău, proprietarul infrastructurii, a răspuns cu cifre care arată altceva.
Sâmbătă seara, 31 octombrie, radarele Ministerului Apărării Naționale au detectat două drone care au pătruns neautorizat în spațiul aerian al României, în nord-estul țării.
Două ore de alertă. Populația din șase județe, avertizată
Forțele Aeriene au ridicat patru avioane F-16: două de la Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii – de la 290 de kilometri distanță și două de la Baza 86 Aeriană Fetești – de la 310 de kilometri distanță.
A fost alertată populația din șase județe: Iași, Neamț, Vaslui, Botoșani, Bacău și Suceava.
Cât timp au evoluat dronele deasupra României nu a devenit public. Comunicatul MApN nu precizează ora detectării, iar despre una dintre ele spune doar că a părăsit spațiul aerian național, în timp ce cu a doua s-a pierdut contactul, în zona dintre județele Vaslui și Bacău. Ce se știe este că alertele pentru locuitorii celor șase județe au încetat abia la ora 19.19, după circa două ore. Niciuna dintre cele două drone nu a fost doborâtă.
Cele două baze de la care au decolat avioanele se află la 290 de kilometri, respectiv 310 de kilometri de Iași, cel mai mare oraș din regiune și unul dintre cele mai mari din țară.
S-a schimbat ceva în testele pe care le face Rusia
Până în vara acestui an, dronele care intrau în spațiul aerian al României veneau dinspre Marea Neagră și dinspre Dunăre, în Tulcea, Galați și Dobrogea – adică exact peste zona în care este concentrat cel mai mult dispozitivul de supraveghere și de reacție al Forțelor Aeriene.
Din septembrie, direcția s-a schimbat. Pe 8 septembrie, o dronă cu reacție de tip Geran a intrat în spațiul aerian al României dinspre Chișinău, a ajuns la 18 kilometri nord de Roman și a ieșit după aproximativ 25 de minute, fără să fie interceptată. Era aparatul care a ținut la sol, la Chișinău, aeronava președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Pe 12 septembrie, o a doua dronă a intrat în nord-estul țării și s-a prăbușit într-un lan de porumb la Botoșenița Mare, în județul Suceava.
Pe 24 septembrie o altă dronă a intrat prin nordul județului Botoșani, a zburat aproximativ patru minute și s-a prăbușit într-o pădure de lângă Solca, tot în județul Suceava.
Nu există explicația nici unei „ținte ucrainene”
Cele două care au intrat în spațiul aerian național sâmbătă au venit dinspre Republica Moldova și au tăiat pe la mijloc regiunea Moldovei. Comandorul în rezervă Valentin Mateiu, analist politico-militar, observă că acest culoar nu duce nicăieri din punct de vedere militar.
„Se observa de la început: nu există nicio țintă ucraineană pe traiectoria Transnistria, Călărași și Republica Moldova, Iași și România. De aceea, întrebarea este – și am făcut și eu ipoteza – este un test”, a declarat Valentin Mateiu pentru HotNews.
Efectele, în schimb, au fost concrete. Pe 8 septembrie a fost închis temporar Aeroportul Internațional Iași, iar Republica Moldova și-a închis spațiul aerian. Similar, traficul aerian a fost dat peste cap în regiune și sâmbătă seara.
„În final s-au închis aeroporturi și a fost afectată viața oamenilor”, a mai spus analistul.
Nicio bază cu avioane de vânătoare în Moldova
Serviciul de Luptă Permanent – Poliție Aeriană (SLPA), misiunea în cadrul căreia decolează avioanele atunci când un aparat neidentificat intră în spațiul aerian național, se execută în România de la trei baze:
-Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii, în județul Cluj.
-Baza 86 Aeriană Borcea, lângă Fetești, în județul Călărași
-Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, în județul Constanța, unde este dislocat și detașamentul aliat de poliție aeriană întărită (în prezent avioane F-18 spaniole).
Niciuna din aceste baze nu se află în regiunea Moldovei.
Singurul aerodrom militar din regiune este cel de la Bacău, unde funcționează Baza 95 Aeriană „Erou căpitan aviator Alexandru Șerbănescu”.
Surse militare au explicat pentru HotNews că acoperirea radar a graniței cu Republica Moldova, lungă de aproximativ 680 de kilometri, este mai subțire decât este în zona de sud-est și în Deltă, iar senzorii existenți nu sunt construiți pentru ținte care zboară foarte jos. „Avem radare în Suceava și Botoșani, bat la distanțe mari, dar nu bat la 100 de metri altitudine”, a explicat una dintre surse.
Remedierea situației e contractată, dar e întinsă pe câțiva ani de acum încolo. În iulie, România a semnat cu Thales un contract de circa 250 de milioane de euro, finanțat prin instrumentul european SAFE, pentru 12 radare Ground Master 200 MM/A. Primele două urmează să fie livrate la sfârșitul verii viitoare, alte trei în 2028, trei în 2029 și ultimele patru în 2030.
Cum s-a ajuns ca Moldova să nu aibă avioane de vânătoare
Valentin Mateiu pune configurația actuală pe seama rețelei de baze aeriene moștenite dinainte de 1989, în care Moldova era slab reprezentată, iar Bacăul avea un rol construit în jurul fabricii de avioane și al pregătirii piloților, nu al apărării aeriene.
„A trebuit să construim o fabrică de avioane la Bacău ca să avem acolo un aerodrom”, a explicat Mateiu.
După 1989 s-au păstrat bazele de la Borcea și Câmpia Turzii, iar Mihail Kogălniceanu s-a dezvoltat dintr-un interes comun România–NATO–Statele Unite, orientat spre Marea Neagră și spre spațiul din jurul ei. Rolul Bacăului s-a diminuat treptat.
Cronologia acestei diminuări poate fi urmărită și în documentele oficiale ale Forțelor Aeriene. Escadrila 951 de la Bacău a fost escadrilă de vânătoare-bombardament, certificată NATO între 2004 și 2008.
În februarie 2012 a trecut pe avioane de școală IAR-99 Șoim – potrivit Agenției Media a Armatei, publicația MApN, „după ce avioanele MiG-21 LanceR au fost redistribuite bazelor aeriene de la Borcea și Câmpia Turzii”.
De atunci, nord-estul României nu mai are o escadrilă de vânătoare. Decizia este anterioară anexării Crimeei și cu zece ani mai veche decât invazia rusă la scară largă în Ucraina.
Retragerea flotei de MiG-21 LanceR, pe 15 mai 2023, nu a schimbat nimic la Bacău: ultimele zboruri au avut loc de la Câmpia Turzii și de la Borcea, iar aeronavele au decolat spre Bacău, unde au intrat în conservare.
Ce spune MApN despre lipsa unei baze de poliție aeriană în Moldova
HotNews a întrebat Ministerul Apărării Naționale, de ce a fost sistată activitatea celulei permanente de alertă de la Baza 95 Aeriană, care au fost considerentele retragerii capabilităților permanente de vânătoare din zona Moldovei și cum evaluează ministerul timpii de reacție în nord-estul țării.
Ministerul a descris, în schimb, modul general în care se organizează poliția aeriană, arătând că planurile operaționale naționale și aliate „includ modalități de combatere a amenințării în funcție de tipul acesteia, direcția de interzis și alte elemente specifice misiunii”.
Întrebat despre considerentele retragerii, MApN a invocat principii de doctrină – „concentrarea efortului, economia de forțe și mijloace”.
MApN arată către aeroportul Bacău: „Nu permite operarea aeronavelor de luptă de tip multirol”
MApN a precizat însă că infrastructura aeroportului de la Bacău e o piedică pentru operarea avioanelor de vânătoare.
„Nu în ultimul rând, trebuie evidențiat faptul că infrastructura aeroportuară, aflată în administrarea Consiliului Județean Bacău, nu permite operarea aeronavelor de luptă de tip multirol din organica forțelor aeriene, nefiind asigurate în totalitate condițiile de securitate necesare”, se arată în răspunsul transmis HotNews.
De precizat că lângă pista Aeroportului Bacău operează și fabrica Aerostar, acolo unde constant vin pentru mentenanță avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române.