Prima luni din a doua săptămână după PaÅŸti se mai numeÅŸte Lunea MorÅ£ilor, PaÅŸtele MorÅ£ilor, PaÅŸtele Mici, PaÅŸtele Rohmanilor, PaÅŸtele Blajinilor sau Matcalăul. Conform tradiÅ£iei locale, în acesată zi se fac slujbe speciale în cimitire ÅŸi se împart mâncăruri tradiÅ£ionale de PaÅŸti, în amintirea tuturor celor adormiÅ£i. Grija pentru cei adormiti este o îndatorire a credincioÅŸilor ortodocÅŸi. Pomeniri ale morÅ£ilor se fac, în mod special, în sâmbetele din Postul Mare, în sâmbăta dinaintea Duminicii ÎnfricoÅŸatoarei JudecaÅ£i ÅŸi în cea dinaintea Duminicii Pogorârii Duhului Sfânt, numită ÅŸi Sâmbăta Rusaliilor.

Despre originea sărbătorii "Paştele Blajinilor"

Peste o săptămână după duminica PaÅŸtelor, în prima zi de luni, o parte din creÅŸtinii ortodocÅŸi obiÅŸnuiesc să sărbătorească PaÅŸtele Blajinilor. Care este originea acestei sărbători?

Biblia nu menţionează Paştele Blajinilor

Nu există nici o referinţă în Vechiul sau Noul Testament care ar indica la vreun eveniment sau la vreo lege prin care Dumnezeu ar fi lăsat această sărbătoare.

PaÅŸtele Blajinilor nu face parte din canonul bisericii ortodoxe

"Pe parcursul anului bisericesc sunt stabilite anumite zile pentru pomenirea deosebită a celor răposaÅ£i. Una din aceste zile este PaÅŸtele Blajinilor ÅŸi, deoarece nu este rânduită în mod strict canonic, în diferite regiuni ale lumii ortodoxe este Å£inută la diferite date, începând cu luni după Duminica Tomei (8 zile după PaÅŸti) până la Duminica Mare. La unele popoare ortodoxe această sărbătoare lipseÅŸte", a spus despre PaÅŸtele Blajinilor părintele Valeriu Potoroacă.

De ce "Blajinilor"?

Nicolae BăieÅŸu, doctor în filologie ÅŸi etnograf, a spus astfel cu privire la originea cuvântului "blajin", într-un articol publicat de săptămânalul "Timpul":
"Denumirea de blajin vine din slavonul "blajenîi" - blând, bun, cuvios. Conform imaginaÅ£iei populare, blajinii trăiesc într-o lume îndepărtată, la hotarul între "lumea asta" ÅŸi "lumea cealaltă", ori aproape de rai, pe o insulă înconjurată de Apa Sâmbetei. Se zice că blajinii descind din Set – unul din fiii lui Adam. Totodată, se crede că ei umblă goi, sunt oameni scunzi, buni la suflet, paÅŸnici, înÅ£elepÅ£i ÅŸi foarte credincioÅŸi. Se hrănesc numai cu fructe. BărbaÅ£ii se întâlnesc cu femeile doar o dată pe an, timp de câteva zile la PaÅŸti, când se împerechează (pentru procreare). Blajinii nu ÅŸtiu să calculeze timpul, să Å£ină sărbători. Semnul că a venit PaÅŸtele este sosirea pe apă (Apa Sâmbetei) a cojilor de ouă roÅŸii pe care creÅŸtinii le aruncă pe undele curgătoare în Vinerea ori sâmbăta din Săptămâna Patimilor.

Părintele Valeriu Potoroacă susÅ£ine, însă, astfel: "ÎnÅ£elesul cuvântului "blajin" e clar. Iar în slavonă "blajenâi" înseamnă "fericit". Cei răposaÅ£i cu adevărat sunt fericiÅ£i în comparaÅ£ie cu noi, pentru că ei au trecut în viaÅ£a veÅŸnică "unde nu este nici durere, nici scârbă, nici suspinare".
 

CITEȘTE ȘI: "Spaimă cumplită pentru o femeie È™i nepoata ei: Și-au văzut casa cuprinsă de flÄ..."