Prima luni din a doua săptămână după Paşti se mai numeşte Lunea Morţilor, Paştele Morţilor, Paştele Mici, Paştele Rohmanilor, Paştele Blajinilor sau Matcalăul. Conform tradiţiei locale, în acesată zi se fac slujbe speciale în cimitire şi se împart mâncăruri tradiţionale de Paşti, în amintirea tuturor celor adormiţi. Grija pentru cei adormiti este o îndatorire a credincioşilor ortodocşi. Pomeniri ale morţilor se fac, în mod special, în sâmbetele din Postul Mare, în sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoşatoarei Judecaţi şi în cea dinaintea Duminicii Pogorârii Duhului Sfânt, numită şi Sâmbăta Rusaliilor.

Despre originea sărbătorii "Paştele Blajinilor"

Peste o săptămână după duminica Paştelor, în prima zi de luni, o parte din creştinii ortodocşi obişnuiesc să sărbătorească Paştele Blajinilor. Care este originea acestei sărbători?

Biblia nu menţionează Paştele Blajinilor

Nu există nici o referinţă în Vechiul sau Noul Testament care ar indica la vreun eveniment sau la vreo lege prin care Dumnezeu ar fi lăsat această sărbătoare.

Paştele Blajinilor nu face parte din canonul bisericii ortodoxe

"Pe parcursul anului bisericesc sunt stabilite anumite zile pentru pomenirea deosebită a celor răposaţi. Una din aceste zile este Paştele Blajinilor şi, deoarece nu este rânduită în mod strict canonic, în diferite regiuni ale lumii ortodoxe este ţinută la diferite date, începând cu luni după Duminica Tomei (8 zile după Paşti) până la Duminica Mare. La unele popoare ortodoxe această sărbătoare lipseşte", a spus despre Paştele Blajinilor părintele Valeriu Potoroacă.

De ce "Blajinilor"?

Nicolae Băieşu, doctor în filologie şi etnograf, a spus astfel cu privire la originea cuvântului "blajin", într-un articol publicat de săptămânalul "Timpul":
"Denumirea de blajin vine din slavonul "blajenîi" - blând, bun, cuvios. Conform imaginaţiei populare, blajinii trăiesc într-o lume îndepărtată, la hotarul între "lumea asta" şi "lumea cealaltă", ori aproape de rai, pe o insulă înconjurată de Apa Sâmbetei. Se zice că blajinii descind din Set – unul din fiii lui Adam. Totodată, se crede că ei umblă goi, sunt oameni scunzi, buni la suflet, paşnici, înţelepţi şi foarte credincioşi. Se hrănesc numai cu fructe. Bărbaţii se întâlnesc cu femeile doar o dată pe an, timp de câteva zile la Paşti, când se împerechează (pentru procreare). Blajinii nu ştiu să calculeze timpul, să ţină sărbători. Semnul că a venit Paştele este sosirea pe apă (Apa Sâmbetei) a cojilor de ouă roşii pe care creştinii le aruncă pe undele curgătoare în Vinerea ori sâmbăta din Săptămâna Patimilor.

Părintele Valeriu Potoroacă susţine, însă, astfel: "Înţelesul cuvântului "blajin" e clar. Iar în slavonă "blajenâi" înseamnă "fericit". Cei răposaţi cu adevărat sunt fericiţi în comparaţie cu noi, pentru că ei au trecut în viaţa veşnică "unde nu este nici durere, nici scârbă, nici suspinare".
 

CITEȘTE ȘI: "„Doamne, mai dă-mi timp…”. O mamă cu scleroză multiplă progresivă are nevo..."