Concret, pe data de 17 martie, comisia de regulament a aprobat proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, în care sunt strecurate modificări esenţiale privind imunitatea parlamentarilor, declarate neconstituţionale încă din 2013 de CCR. Mai mult, forma modificată acum este identică cu cea respinsă de judecătorii constituţionali, scrie Gandul.
În primul rând, este vorba vorba despre articolul 195, la care au fost introduse o serie de alineate noi potrivit cărora solicitările DNA trebuie să conţină "indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei".
În plus, în cazul în care comisia juridică decide că este nevoie de probe suplimentare la dosarul trimis, Ministerul Justiţiei este obligat să înainteze documentele necesare, iar termenul pentru elaborarea raportului se prelungeşte cu două zile.
Articolul 195 modificat
1. Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului se adresează de către ministrul Justiţiei preşedintelui Camerei Deputaţilor, pentru a fi supusă aprobării plenului Camerei, în temeiul art.72 din Constituţia României republicată. Cererea trebuie să conţină indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei.
2. Preşedintele Camerei Deputaţilor aduce de îndată cererea la cunoştinţa Biroului Permanent, care o trimite Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, pentru a întocmi un raport în termen de cel mult 3 zile. Ministrul justiţiei va înainta toate documentele pe care aceasta le solicită. În cazul în care sunt necesare probe şi informaţii suplimentare de la Ministerul Justiţiei, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi va solicita Biroului Permanent prelungirea termenului pentru depunerea raportului cu cel mult 2 zile. Raportul comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale şi temeinice invocate. Raportul comisiei se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi.
Aceleaşi prevederi ar urma să se aplice şi în cazul cererilor de începere a urmăririi penale a miniştrilor parlamentari. Astfel, potrivit articolului 157 modificat de deputaţi "raportul comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale şi temeinice invocate, acesta se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi"
Superimunitatea parlamentarilor, la a doua tentativă
Nu este prima tentativă a parlamentarilor de a-şi crea o superimunitate în faţa legii. În 2013, când erau în curs de modificare a Statutului deputaţilor şi senatorilor, parlamentarii şi-au introdus aceleaşi prevederi care îi protejează în faţa Justiţiei.
"Cererea ministrului justiţiei trebuie să conţină temeiul legal şi motivele concrete în cazul respectiv care justifică măsura solicitată. Cererea este însoţită de probele considerate relevante şi puse la dispoziţie de către parchet, care stau la baza motivelor invocate", aşa suna modificarea făcută în ianuarie 2013.
Pe de altă parte, Curtea Constituţională a criticat aceste modificări, declarându-le neconstituţionale. Prin decizia 319/2013, CCR a susţinut că astfel se induce "concluzia că Senatul sau Camera Deputaţilor se pot pronunţa asupra calificării juridice a faptei imputate sau asupra temeiniciei acesteia".
Cu alte cuvinte, sintagma "motivele concrete şi temeinice" ar da noi atribuţii parlamentarilor, atribuţii pe care le au doar magistraţii, mai scrie sursa citată.
