Concret, pe data de 17 martie, comisia de regulament a aprobat proiectul de Hotărâre privind modificarea ÅŸi completarea Regulamentului Camerei DeputaÅ£ilor, în care sunt strecurate modificări esenÅ£iale privind imunitatea parlamentarilor, declarate neconstituÅ£ionale încă din 2013 de CCR. Mai mult, forma modificată acum este identică cu cea respinsă de judecătorii constituÅ£ionali, scrie Gandul.
În primul rând, este vorba vorba despre articolul 195, la care au fost introduse o serie de alineate noi potrivit cărora solicitările DNA trebuie să conÅ£ină "indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală ÅŸi motivele concrete ÅŸi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziÅ£iei".
În plus, în cazul în care comisia juridică decide că este nevoie de probe suplimentare la dosarul trimis, Ministerul JustiÅ£iei este obligat să înainteze documentele necesare, iar termenul pentru elaborarea raportului se prelungeÅŸte cu două zile.
Articolul 195 modificat
1. Cererea de reÅ£inere, arestare sau percheziÅ£ie a deputatului se adresează de către ministrul JustiÅ£iei preÅŸedintelui Camerei DeputaÅ£ilor, pentru a fi supusă aprobării plenului Camerei, în temeiul art.72 din ConstituÅ£ia României republicată. Cererea trebuie să conÅ£ină indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală ÅŸi motivele concrete ÅŸi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziÅ£iei.
2. PreÅŸedintele Camerei DeputaÅ£ilor aduce de îndată cererea la cunoÅŸtinÅ£a Biroului Permanent, care o trimite Comisiei juridice, de disciplină ÅŸi imunităţi, pentru a întocmi un raport în termen de cel mult 3 zile. Ministrul justiÅ£iei va înainta toate documentele pe care aceasta le solicită. În cazul în care sunt necesare probe ÅŸi informaÅ£ii suplimentare de la Ministerul JustiÅ£iei, preÅŸedintele Comisiei juridice, de disciplină ÅŸi imunităţi va solicita Biroului Permanent prelungirea termenului pentru depunerea raportului cu cel mult 2 zile. Raportul comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale ÅŸi temeinice invocate. Raportul comisiei se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenÅ£i.
AceleaÅŸi prevederi ar urma să se aplice ÅŸi în cazul cererilor de începere a urmăririi penale a miniÅŸtrilor parlamentari. Astfel, potrivit articolului 157 modificat de deputaÅ£i "raportul comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale ÅŸi temeinice invocate, acesta se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenÅ£i"
Superimunitatea parlamentarilor, la a doua tentativă
Nu este prima tentativă a parlamentarilor de a-ÅŸi crea o superimunitate în faÅ£a legii. În 2013, când erau în curs de modificare a Statutului deputaÅ£ilor ÅŸi senatorilor, parlamentarii ÅŸi-au introdus aceleaÅŸi prevederi care îi protejează în faÅ£a JustiÅ£iei.
"Cererea ministrului justiÅ£iei trebuie să conÅ£ină temeiul legal ÅŸi motivele concrete în cazul respectiv care justifică măsura solicitată. Cererea este însoÅ£ită de probele considerate relevante ÅŸi puse la dispoziÅ£ie de către parchet, care stau la baza motivelor invocate", aÅŸa suna modificarea făcută în ianuarie 2013.
Pe de altă parte, Curtea ConstituÅ£ională a criticat aceste modificări, declarându-le neconstituÅ£ionale. Prin decizia 319/2013, CCR a susÅ£inut că astfel se induce "concluzia că Senatul sau Camera DeputaÅ£ilor se pot pronunÅ£a asupra calificării juridice a faptei imputate sau asupra temeiniciei acesteia".
Cu alte cuvinte, sintagma "motivele concrete şi temeinice" ar da noi atribuţii parlamentarilor, atribuţii pe care le au doar magistraţii, mai scrie sursa citată.
