-În clasamentul celor mai performante sisteme de educaÈ›ie din Europa È™i din lume, România nu se află într-o poziÈ›ie fruntașă, dimpotrivă. Care credeÈ›i că este explicaÈ›ia pentru această poziÈ›ionare a ţării noastre? Există vreo legătură între perioada post-decembristă ÅŸi acest declin sau realitatea este că nu am fost niciodată în top?
Mircea Miclea: Nu am fost niciodată în top, dar era multă propagandă, despre excepÅ£ionalismul românesc, tipic socialistă, cum că noi suntem extraordinari. Dacă învățământul românesc ar fi fost de top, după 45 de ani de socialism am fi produs câteva realizări È™tiinÈ›ifice sau tehnice de nivel mondial semnate de români educaÈ›i în sistemul socialist. Or, din păcate, nu avem aÈ™a ceva. Sub unele aspecte, sistemul educaÈ›ional era, însă, mai bun atunci decât acum. De pildă, adaptarea învățământului la piaÈ›a muncii, e adevărat, cea de atunci, era mai bună. La fel, egalitatea de È™anse între copiii din mediul rural versus urban se realiza în parametri mai buni ca acum.
După 1990, s-a produs o deteriorare a calității actului educaÈ›ional, generată de mai multe cauze. Vă menÈ›ionez doar trei, cu impact negativ major: (1) prestaÈ›ia la catedră a cadrelor didactice s-a deteriorat masiv (deÈ™i, încă, mai avem profesori excelenÈ›i, dar ei sunt minoritari, iar vocea lor nu se mai aude din cauza mediocrilor); (2) salarizarea egalitaristă, care i-a demotivat pe profesorii buni să devină mai buni È™i a favorizat mediocritatea; (3) lipsa unui angajament politic coerent, transpartinic, în susÈ›inerea educaÈ›iei.
-Dacă ați recomanda ca model un sistem educațional de succes care să poată fi aplicabil și la noi, care ar fi acela și de ce?
-Modelul finlandez. E modelul european cel mai eficient, unul dintre cele mai bune din lume. Am preluat unele dintre elementele acestui model în Legea EducaÈ›iei NaÈ›ionale; de pildă, instituirea clasei pregătitoare ca È™i clasă obligatorie. Alte aspecte nu pot fi preluate. De exemplu, ei nu au programă È™colară, au doar
rezultate ale învățării pe fiecare ciclu, adică ce anume trebuie să È™tie elevul la finalul unui ciclu, profesorii fiind lăsaÈ›i să construiască singuri curriculumul, ce È™i cum predau. Dar aceasta presupune să ai profesori extrem de bine pregătiÈ›i, capabili să-È™i construiască în mod independent o programă pentru a atinge acele rezultate. Or, din păcate, marea majoritate a profesorilor de la noi nu pot face aÈ™a ceva.
-Vedem aproape zilnic pe internet, în mod special pe reÈ›elele de social media, articole elogioase la adresa olimpicilor romani, articole care fac apologia învățământului romanesc. Ce reprezinta aceste rezultate singulare la nivel macro?
-Rezultatele olimpicilor reflectă calitățile lor personale remarcabile, efortul familiilor lor È™i a câtorva profesori de elită. Ele nu reflectă performanÈ›a sistemului în ansamblu. E ca È™i cum am găsi, în România, câÈ›iva oameni cu înălÈ›imea de 2,15 metri È™i am spune că aceasta este înălÈ›imea oamenilor din România! Rezultatele acestea sunt folosite adesea pentru a ascunde deficienÈ›ele din sistem, pentru a argumenta că reforma nu e necesară. "ExcepÈ›ionalismul românesc" este o boală recurentă în discursul public de la noi.
-La polul opus se află numărul ridicat de analfabeÈ›i funcÈ›ionali, ultimele statistici spunându-ne că 42% dintre romanii care au terminat o scoală sunt incapabili să înÈ›eleagă ceea ce citesc. Cât din acest procent se datorează ÅŸcolii?
-Principala vină o poartă sistemul de învățământ. După ce ai avut 10 ani de învățământ obligatoriu, în care ai desfășurat activități didactice, pentru care ai luat bani, nu poÈ›i să spui că altcineva e vinovat de analfabetismul funcÈ›ional al elevilor pe care tu i-ai pregătit. Din păcate, legislaÈ›ia actuală îi protejează pe toÈ›i mediocrii aciuaÈ›i prin È™coli. Prevederile din Legea EducaÈ›iei care spuneau că acele consilii de administraÈ›ie ale È™colilor, formate majoritar din părinÈ›i È™i reprezentanÈ›i ai comunități locale, pot concedia profesorii mediocrii au rezistat câteva luni, după care, guvernul Ponta le-a anulat total! Nici părintele, nici directorul È™colii nu au ce-i face unui incompetent de la catedră, pentru că el nu e angajatul È™colii ci al sistemului de învățământ. Cei care sunt vinovaÈ›i de acest analfabetism funcÈ›ional dorm liniÈ™tiÈ›i, protejaÈ›i de lege.
-Care sunt primele greÈ™eli de reparat în învățământul românesc? De cealaltă parte, care sunt lucrurile bune care nu ar trebui nicicând să dispară?
-Primul lucru ar fi evaluarea performanÈ›elor didactice ale profesorilor È™i salarizarea lor diferenÈ›ială, în funcÈ›ie de performanță. Cei buni ar trebui să poată avea dublu sau triplul salariului actual, ceilalÈ›i ar trebui concediaÈ›i, spre binele elevilor. Al doilea ar fi un curriculum coerent, adaptat la mintea acestei "generaÈ›ii digitale", aflată în È™coală. Al treilea ar fi pregătirea cadrelor didactice prin masterat didactic, ca în Finlanda sau în alte țări cu învățământ performant.
N-ar trebui să dispară prestigiul de care, încă, se bucură matematica È™i È™tiinÈ›ele naturii în educaÈ›ia românească. Mai mult chiar, poziÈ›ia lor ar trebui consolidată.
-Care ar trebui sa fie rolul părinÈ›ilor în identificarea È™i propunerea de soluÈ›ii pentru problemele din sistemul actual de învățământ? Åži ce sfat aveÈ›i pentru părinÈ›ii care au impresia ca se luptă cu morile de vânt?
-Când părinÈ›ii o să-i voteze doar pe cei care dovedesc că au făcut ceva pentru binele educaÈ›iei, atunci vor schimba educaÈ›ia. Câtă vreme votăm după alte considerente, culegem ce am semănat. Ar trebui revenit de urgență la prevederile iniÈ›iale ale legii educaÈ›iei, care permiteau părinÈ›ilor, prin consiliul de administraÈ›ie, să intervină în angajarea directorilor È™i a profesorilor. Fără această corecÈ›ie a legislaÈ›iei părinÈ›ii sunt într-adevăr neputincioÈ™i, n-are rost să ne ascundem după deget.
-Mai sunt speranÈ›e ca lucrurile se vor schimba în bine È™i în È™coala românească?
-Da, sunt. Studiul istoriei arată că, adesea, se întâmplă lucruri care erau de neconceput cu ceva timp în urmă. Știm care sunt problemele, È™tim cum arată soluÈ›iile. Ne trebuie un grup de oameni competenÈ›i, corecÈ›i È™i hotărâÈ›i, care să ajungă la putere È™i să schimbe sistemul. Sunt sigur că acest grup va apărea. Prin ce spunem È™i ce facem noi trebuie să îi pregătim calea.
Citeste interviul complet pe totuldespremame.ro...
