Am stat de vorbă cu câțiva părinți din Botoșani despre cheltuielile de început de an și iată ce am aflat:
Uniformele nu sunt în realitate o povară: nici financiar, nici pentru confortul fizic sau psihic al copilului!
Problema uniformelor a fost dezbătută asiduu. Li s-au analizat utilitatea, impactul financiar asupra familiei, importanța în cadrul școlii/comunității, influența asupra personalității copilului și a relațiilor în cadrul colectivului de elevi. S-a spus că știrbesc personalitatea, că trebuie înnoite anual, că nu sunt de calitate și alte asemenea impresii.
În realitate, se pare că lucrurile stau diferit. Potrivit unui părinte, o uniformă a școlii costă în jur de 200 ron (cămașă, vestă, fustă/pantalon) și se poate purta 2-3 ani. Dacă nu ar exista uniforma, bugetul alocat hainelor pentru școală ar depăși această sumă.
Rechizitele: Cât e destul?
În ce privește problema rechizitelor, părerile sunt în mare parte asemănătoare. Părinții alocă în medie 150-200 ron pe rechizite. „Am cumpărat câteva caiete, restul (ghiozdan, stilou, culori, coperți) are de anul trecut, o să văd ce mai trebuie pe parcurs, nu are rost să cumpăr aiurea acum”, a declarat o mamă din Botoșani.
Pentru cei mici, lucrurile sunt și mai simple, se pare. Lista cu cele trebuincioase la școală vine de la educatori sau învățători. Costurile se ridică la 130-150 ron/copil.
Cât privește locul de unde se cumpără, părerile diferă. „Prefer să merg an de an la Suceava. Chiar dacă poate e mai departe, merită pentru că am multe variante de unde să aleg și sunt mai ieftine. Deci noi mergem acolo mereu”, spune alt părinte.
„Iau din Botoșani, nu cumpăr cu sacul, iau câteva la început și apoi mai văd din mers. Mai cumpăr și pe parcursul anului”, declară o mamă, adăugând că nu e influențată deloc de agitația de început de an.
Nici la capitolul îmbrăcăminte/încălțăminte nu e o problemă...dacă nu ai copil mofturos.
Când e de cumpărat îmbrăcăminte sau încălțăminte, majoritatea celor intervievați au declarat că sunt fideli produselor din magazinele străine din Botoșani. În opinia lor, produsele sunt de calitate și la îndemâna oricui din punct de vedere financiar. „Nu am copil pretențios, am noroc, altfel nu știu ce aș face. Nu mi-aș permite să-i compăr de firmă, cum vede la alții”, mărturisește o mamă, unic întreținător de familie.
„Prea săraci să cumpărăm de proastă calitate!” versus „Bine că există grupurile de mămici și prietenii!”
Unii părinți nu fac rabat la calitate: „Decât să cumpăr ceva care se rupe în câteva zile, mai bine dau un ban, dar îl ține mai mult. Suntem prea săraci să cumpărăm de calitate proasta!” este părerea unui tată împlicat în procesul cumpărăturilor.
Alți părinți apelează la grupuri, rude, prieteni cu copii care au haine care nu le mai vin și le donează. „Vesta am găsit-o la mâna a doua pe un grup. Arată bine, un pic spălată, călcată și gata!”, explică o mamă. „Mai iau de la prieteni bluzițe, pantaloni, papuci, le dau și eu mai departe, nu-mi place risipa”, este de părere o altă mamă.
Indiferent de opțiunile organizatoriice ale părinților, un lucru ar trebui să ne bucure: Se pare că la Botoșani stăm bine la capitolul Educație financiară.