Cozile lungi la bancă au devenit o raritate în România. Odată cu plata bancară digitală, transferurile de bani, plățile facturilor și gestionarea conturilor necesită doar câteva clicuri. În același timp, obiceiurile de divertisment s-au schimbat. În loc să viziteze cazinourile fizice, mulți apelează acum la platforme online precum 32 rosu, unde mii de jocuri și bonusuri atrăgătoare sunt disponibile non-stop. Viața este mai rapidă, mai conectată și mai flexibilă ca niciodată.
Totuși, printre toate progresele digitale care remodelează rutinele zilnice, nicio inovație nu a evoluat mai rapid (sau cu un impact mai mare) decât inteligența artificială. Iar în centrul acestei transformări globale se află doi români a căror muncă împinge limitele a ceea ce poate face inteligența artificială. Ion Stoica și Matei Zaharia, mințile din spatele Databricks, nu doar contribuie la boom-ul inteligenței artificiale; ei ajută la definirea direcției acesteia.
Amprenta în creștere a României în mișcarea globală a inteligenței artificiale
Inteligența artificială nu se mai limitează la laboratoarele de cercetare. Se află în centrul unei transformări radicale în aproape fiecare industrie majoră, de la modul în care spitalele gestionează datele pacienților până la modul în care instituțiile financiare detectează frauda.
Alimentată de personal de muncă înalt calificat și de o forță profund înrădăcinată în știință, tehnologie, inginerie și matematică, România a devenit un teren fertil pentru inovația tehnică. Țara a fost mult timp respectată pentru producția sa de ingineri de top, iar această moștenire continuă să alimenteze un nou val de startup-uri axate pe inteligență artificială, inițiative de cercetare și colaborări internaționale.
Și sprijinul național recuperează terenul pierdut. Guvernul român a elaborat un cadru strategic pentru a încuraja dezvoltarea etică a inteligenței artificiale, aliniindu-se îndeaproape cu directivele mai ample ale Uniunii Europene.
Ion Stoica și Matei Zaharia: vizionarii din spatele Codului
Nu veți auzi des numele lor în titlurile locale, dar în comunitatea tehnologică globală, Ion Stoica și Matei Zaharia și-au creat o prezență influentă. Ambii și-au început călătoriile în România și ulterior și-au continuat dezvoltarea academică și profesională în Statele Unite.
La Universitatea din California, Berkeley (un focar de inovație), și-au unit forțele cu o mică echipă de cercetători și, în 2013, au co-fondat ceea ce avea să devină una dintre cele mai valoroase companii din domeniul inteligenței artificiale: Databricks.
Stoica este în prezent președinte executiv. Munca sa în domeniul sistemelor distribuite și al arhitecturii cloud a modelat felul în care funcționează calculul modern la scară largă. Între timp, Zaharia deține rolul de director tehnic.
Împreună, munca lor formează coloana vertebrală a multor sisteme de inteligență artificială pe care ne bazăm astăzi. Faptul că ambii bărbați provin din România adaugă și mai multă semnificație, mai ales că influența Databricks continuă să se extindă.
Databricks și motorul care alimentează inteligența artificială la scară largă
Databricks a devenit rapid una dintre cele mai influente companii din lumea inteligenței artificiale și a științei datelor. Produsul său principal - o platformă unificată pentru gestionarea datelor, construirea de modele de învățare automată și implementarea lor eficientă - servește ca un instrument vital pentru companiile care navighează prin complexitățile implementării moderne a inteligenței artificiale.
Fie că este vorba de un spital care utilizează modele predictive pentru a identifica pacienții aflați în situații de risc, fie de o companie de logistică care își eficientizează întregul lanț de aprovizionare, puterea Databricks constă în capacitatea sa de a gestiona volume enorme de date, simplificând în același timp arhitectura de bază. Pentru companiile care doresc să aplice inteligența artificială fără costurile suplimentare legate de construirea unei infrastructuri personalizate, aceasta este o schimbare radicală.
Piața a luat-o în considerare. În cea mai recentă rundă de finanțare, Databricks a înregistrat o creștere a evaluării sale de peste 100 de miliarde de dolari, o creștere de 60% care reflectă nu numai încrederea investitorilor, ci și valoarea reală pe care platforma o aduce industriilor din toate sectoarele.
Cursa globală pentru dominarea inteligenței artificiale
Pe fiecare piață financiară majoră, inteligența artificială a devenit tema definitorie a acestui deceniu. Investitorii inundă sectorul cu capital fără precedent, propulsând evaluările la înălțimi rar întâlnite.
Nvidia, ale cărei cipuri specializate alimentează majoritatea sistemelor avansate de inteligență artificială de astăzi, a apărut ca unul dintre cei mai clari beneficiari. Valoarea companiei a crescut la o valoare uimitoare de 4,44 trilioane de dolari, plasând-o printre cele mai valoroase companii din istorie.
Nu doar hardware-ul este cel care stimulează goana după aur. OpenAI, cunoscută la nivel global pentru ChatGPT, a trecut de la o companie cu o valoare de 30 de miliarde de dolari la începutul anului 2023 la proiecții care sugerează că ar putea ajunge în curând la o evaluare de 500 de miliarde de dolari.
Dar odată cu acest tip de creștere exponențială vine și îngrijorarea. Analiștii fac deja comparații cu bula dot-com de la sfârșitul anilor '90, când euforia investitorilor a depășit pregătirea tehnologică. Pe atunci, entuziasmul a dus la prăbușiri abrupte și a ars capital. Rămâne de văzut dacă acest nou val urmează o evoluție similară sau construiește o fundație mai sustenabilă.
Momentul strategic al României în era inteligenței artificiale
Pentru România, acest impuls reprezintă o oportunitate rară, o șansă de a juca un rol formativ în modelarea următoarei generații de infrastructură digitală. Realizările lui Ion Stoica și Matei Zaharia au avut deja un impact la nivel internațional, dar servesc și drept catalizator pe plan intern.
Politica începe să recupereze din urmă. Strategia națională de inteligență artificială pentru 2024–2027, recent propusă, prezintă un cadru conceput pentru a lega instituțiile de cercetare, startup-urile, universitățile și entitățile guvernamentale în cadrul unei agende comune de inovare.
Adăugați la aceasta o forță de muncă tehnică înalt calificată, o bază în expansiune de antreprenori din domeniul tehnologiei și o cultură a adaptabilității, iar imaginea devine mai clară: România nu are doar potențial; are materia primă pentru a deveni o forță competitivă în dezvoltarea globală a inteligenței artificiale. Ceea ce se întâmplă în continuare depinde de cât de eficient sunt aliniate și susținute aceste resurse.