Liberalizarea a fost începutul dezastrului la români, pentru că s-a făcut fără discernământ, într-un stil pur românesc, mai exact pur iliescian. Adică bani erau, de vândut aveam ce vinde. Era nevoie de bani pentru potolirea mulţimii, a celor care aveau pe atunci spre 50 de ani, oameni căliţi în societatea multilateral dezvoltată… Iar mulţimea ce-mi făcea?! Cât îi ziulica de mare umplea cârciumile, primea ajutoare sociale şi tot felul de ajutoare, tichete, cupoane, ca de, se împărţea averea comunistă. Apoi şedea la televizor, câtu-i ziua şi noaptea, numai telenovele şi manele. În ăst timp guvernele veneau şi plecau, cu miniştri din ce în ce mai hrăpăreţi şi cu metode tot mai noi de a fura ţara şi a o abandona apoi în NATO şi în Comunitatea Europeană.
Şi pentru că tot suntem un popor născut din doi eroi, Traian şi Decebal, din Iliescu s-a născut Năstase, l-a născut singur, că nici el nu ştia ce origini sănătoase are, avea două mame, una ţigancă, alta bulgăroaică, dar el era român curat. Şi cum Năstase ştia să numere, a împarţit, a supt, s-a facut mare. Ăsta a vândut tot ce mai rămăsese nefurat de pe vremea Iliescului. Dar a venit cu reforme, sa orbească occidentalul de câtă democraţie zace în ţara asta. Şi încet, încet am rămas fără nimic, tot ce era românesc odată a luat calea străinătăţii, în timp ce tot mai mulţi români au luat calea refugiului.
Noii conducători se luptau acum pentru drepturi europene, adică să aibă ţiganii drept liber de circulaţie în toate ţările, iar românii drept de muncă în străinătate, că aici se închiseseră toate fabricile, iar în locul lor au răsărit frumoase hipermarketuri cu produse străine, că tot a stat poporul român decenii vreo cinci în întuneric de n-a văzut ce se poate produce "afară" cu materia primă luată chiar de sub nasul lui. Şi uite aşa s-au inventat tot felul de daruri electorale, dintre cele mai diversificate, că săracul român a crezut că i le-a trimis Dumnezeu, să voteze cu cine crede el, adica tot pe ăia, ca ăia măresc pensiile, ăia pot, ăia dau şi aşa mai departe. O minciună spusă de o mie de ori devine adevăr, iar televizorul la care se uită poporul român zi şi noapte spune acelaşi "adevăr".
Sărac, incult şi prea uşor de manipulat, popor român! Cine te mai plânge, cine îţi va mai linge rănile să te adune acasă din cele patru vânturi şi din faţa televizorului care zi şi noapte rosteşte acelaşi crunt "adevăr"? Iar "adevărul" anul acesta se numeste Ponta! Ponta – salvatorul bătrânilor prin promisiunea de a mări pensiile, al profesorilor prin promisiunea de a le oferi o şpagă electorală de 150 de euro/cap de… cum a mai promis în 2008 că le dă 50% şi chiar atât le-a dat! Ponta, care şi-a făcut o campanie electorală cum nici Ceauşescu n-ar fi reuşit dacă ar fi ieşit viu şi neîmpuşcat din groapă de către cei pe care i-a încălzit la sân. Ai uitat, popor român, ce a promis că va face dacă ajunge la guvernare, cu doar doi ani în urmă, că nu va da voie să se exploateze gazele de şist, că nu va da Roşia Montană străinilor etc etc. De nimic nu s-a ţinut de cuvânt, aurul se scoate din ţară pe neştiute, gazele se împrăştie în buzunare străine, fără ca televizorul la cere te uiţi să sufle o vorbă!
Rugămu-ne ţie, popor român şi îmbătrânit, stai acasă în ziua alegerilor, lasă tinerii să-şi ia soarta în mâini, nu mai vota împotriva copiilor şi nepoţilor tăi, nu mai vota comuniştii! Uită că ai dreptul de a alege!
(D.S.)
