1) În baza Legii nr. 273/2006 privind finanÅ£ele publice locale, art. 85, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a acesteia, Ministerul AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor împreună cu Ministerul FinanÅ£elor Publice aveau obligaÅ£ia să elaboreze un proiect de lege referitor la insolvenÅ£a unităţilor administrativ-teritoriale. Guvernul Tăriceanu nu a respectat prevederile legale ÅŸi, ca urmare, alegătorii români au acordat ÅŸi mai multe voturi pentru candidaÅ£ii P.N.L. în actualul Parlament.
2) În anul 2010, Guvernul Boc a înaintat la Parlament un proiect de lege privind criza financiară ÅŸi insolvenÅ£a unităţilor administrativ-teritoriale. Proiectul de lege a fost aprobat de Senat ÅŸi aÅŸteaptă votul final în Camera DeputaÅ£ilor.
3) Prin O.U.G. nr. 46/2013 se încalcă dreptul de proprietate privată garantat de articolul 44 din ConstituÅ£ia României ÅŸi nimeni nu sesizează Curtea ConstituÅ£ională!
Sfidând Parlamentul, unde are susÅ£inere de peste 70 la sută, Guvernul Ponta 2 a adoptat O.U.G. nr. 46/2013, la solicitarea expresă a Fondului Monetar InternaÅ£ional, care a avertizat cu neintrarea scrisorii de intenÅ£ie a României în boardul F.M.I. ÅŸi cu denunÅ£area Acordului stand-by cu Å£ara noastră. După 7 ani de la aplicarea Legii nr. 273/2006, Guvernul Ponta 2 motivează O.U.G. nr. 46/2013 de apariÅ£ia unor "situaÅ£ii urgente ÅŸi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată" ÅŸi de necesitatea respectării "angajamentelor asumate cu organismele financiare internaÅ£ionale". Adevăratele motive care au stat la baza O.U.G. nr. 46/2013 sunt cel puÅ£in următoarele:
1. Facilitarea dobândirii de noi proprietăţi imobiliare de către Ungaria pe teritoriul României, în special în Ardeal, pentru a putea argumenta Diktatul de la Bruxelles, pregătit pentru anul 2014.
2. Sprijinirea faptică a "Proiectului Israel în România", care se derulează de peste 23 de ani ÅŸi care are ca scop final "mutarea" Statului Israel pe teritoriul ţării noastre, în Grădina Maicii Domnului, în Adevărata Å¢ară Sfântă (aÅŸa cum scrie pe tăbliÅ£ele de aur de la Sinaia), în Dacia Edenică.
3. DesfiinÅ£area, prin comasare, a sute de comune româneÅŸti.
4. SusÅ£inerea demersurilor de regionalizare a ţării noastre, impuse de la Bruxelles ÅŸi agreate de Budapesta, vizând asigurarea condiÅ£iilor pentru dezmembrarea teritorială a României ÅŸi ÅŸtergerea ei de pe harta Europei.
5. Îmbogăţirea reÅ£elelor de asasini economici ÅŸi asasini politici străini ÅŸi autohtoni, prin vânzarea la preÅ£uri derizorii a imobilelor aflate în patrimoniul privat al unităţilor administrati-teritoriale obligate să intre în insolvenţă.
6. Sfidarea voinÅ£ei alegătorilor, exprimată la alegerile locale din iunie 2012, prin suspendarea din funcÅ£ie ÅŸi preluarea atribuÅ£iilor de primar sau preÅŸedinte al Consiliului judeÅ£ean, pe perioada insolvenÅ£ei, de către un administrator judiciar, persoană fizică sau persoană juridică, având ca principal obiectiv (nedeclarat public) înstrăinarea celei mai mari părÅ£i din averea privată a unităţii administrativ-teritoriale.
7. Lezarea demnităţii ÅŸi jefuirea locuitorilor din unităţile administrativ-teritoriale intrate în insolvenţă din cauza ÅŸi prin politicile guvernelor post-decembriste.
8. Umilirea celor care au fost aleÅŸi, în iunie 2012, în funcÅ£iile de primari, preÅŸedinÅ£i de Consilii judeÅ£ene, consilieri locali ÅŸi consilieri judeÅ£eni, prin încălcarea Legii administraÅ£iei publice locale.
9. Ignorarea existenţei şi voinţei structurilor asociative ale administraţiilor publice locale.
În campania electorală pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, liderii U.S.L. (probabil, Uniunea Solicită Lichidarea) nu le-au spus ÅŸi nici nu le-au promis alegătorilor că după cucerirea Puterii vor acÅ£iona pentru lichidarea Oltchim, PoÅŸta Română, C.F.R. Marfă, Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Tarom, Romaero, Întreprinderea de avioane Craiova, I.A.R. Ghimbav, Cuprumin Abrud ÅŸi altele, pentru intrarea în insolvenţă a Primăriilor, precum ÅŸi pentru desfiinÅ£area a încă 500.000 locuri de muncă pe calea disponibilizărilor, în anul 2013.
În Holocaustul împotriva Poporului Român, cel mai mare din Istoria omenirii, desfăşurat în lagărul de exterminare România, a venit rândul lichidărilor în unităţile administrativ-teritoriale!
Până acum, regimurile post-decembriste se plâng că nu au suficiente venituri la Bugetul de Stat pentru că:
a) au lichidat peste 6 milioane locuri de muncă, adică cea mai mare bogăţie a Poporului Român, închizând unităţile economice care funcÅ£ionau ÅŸi ofereau locuri de muncă pentru toÅ£i cetăţenii majori, în toate satele, comunele, oraÅŸele ÅŸi municipiile, asigurând, totodată, venituri mari la bugetele locale în vederea autofinanţării;
b) au dat bogăţiile naturale ale Poporului Român la cele mai mici redevenÅ£e din lume unor firme, de regulă, străine;
c) continuă genocidul prin admiterea aditivilor alimentari cancerigeni în alimentele de bază ÅŸi prin începerea explorărilor ÅŸi exploatărilor la gazele de ÅŸist prin fracturare hidraulică.
Guvernul Ponta 2 constată că au scăzut dramatic veniturile la bugetele locale ÅŸi a fost instalată artificial ÅŸi programat criza financiară la marea majoritate a unităţilor administrativ-teritoriale, mai ales la cele din mediul rural. Ca o soluÅ£ie, chipurile de salvare, Guvernul Ponta 2 a creat urgent cadrul legal, ascultând de poruncile F.M.I., pentru a intra în insolvenţă peste 1.000 de unităţi administrativ-teritoriale, iar ieÅŸirea din insolvenţă să se facă, în principal, nu prin asigurarea locurilor de muncă în fiecare localitate ÅŸi prin valorificarea resurselor locale, ci prin vânzarea activelor aflate în patrimoniul privat al localităţii, cele care aparÅ£in comunităţilor locale.
Prin O.U.G. nr. 46/2013 s-au dat următoarele semnificaţii pentru:
1. Criza financiară este starea patrimoniului unităţii administrativ-teritoriale caracterizată prin existenÅ£a unor dificultăţi financiare, prin lipsa acută de disponibilităţi băneÅŸti, ceea ce duce la neachitarea obligaÅ£iilor de plată, lichide ÅŸi exigibile, pe o anumită perioadă de timp. Criza financiară este prezumată în următoarele situaÅ£ii:
a) neachitarea obligaÅ£iilor de plată, lichide ÅŸi exigibile, mai vechi de 90 de zile ÅŸi care depăşesc 15 la sută din bugetul general al unităţii administrativ-teritoriale respective, cu excepÅ£ia celor aflate în litigiu comercial;
b) neachitarea drepturilor salariale prevăzute în bugetul local de venituri ÅŸi cheltuieli sau în bugetele instituÅ£iilor ori serviciilor publice de interes local sau judeÅ£ean, după caz, pe o perioadă mai mare de 90 de zile de la data scadenÅ£ei.
2. InsolvenÅ£a este starea patrimoniului unităţii administrativ-teritoriale caracterizată prin existenÅ£a unor dificultăţi financiare, prin lipsa acută de disponibilităţi băneÅŸti, ceea ce duce la neachitarea obligaÅ£iilor de plată, lichide ÅŸi exigibile, pe o anumită perioadă de timp. InsolvenÅ£a este prezumată în următoarele situaÅ£ii:
a) neachitarea obligaÅ£iilor de plată, lichide ÅŸi exigibile, mai vechi de 120 de zile ÅŸi care depăşesc 50 la sută din bugetul general al unităţii administrativ-teritoriale, fără a se lua în calcul cele aflate în litigiu comercial;
b) neachitarea drepturilor salariale izvorâte din raporturile de muncă ÅŸi prevăzute în bugetul de venituri ÅŸi cheltuieli, pe o perioadă mai mare de 120 de zile de la data scadenÅ£ei.
3. Administratorul judiciar este persoana fizică sau juridică, practician în insolvenţă, autorizat în condiÅ£iile legii, desemnat să exercite atribuÅ£iile prevăzute la art. 39 pe toată perioada derulării procedurii de insolvenţă.
Administratorul judiciar este numit de judecătorul-sindic ÅŸi primeÅŸte, din bugetul local, un onorariu care nu poate depăşi lunar indemnizaÅ£ia primarului sau preÅŸedintelui Consiliului judeÅ£ean, majorată cu 50 la sută. În foarte multe localităţi contribuabilii plătesc pe lângă indemnizaÅ£ia primarului ÅŸi un salariu, la care se adaugă sporurile, pentru administratorul public la care primarul i-a delegat toate atribuÅ£iile, cu acordul Consiliului local. SituaÅ£ii similare se întâlnesc la multe Consilii judeÅ£ene.
Dintre principalele atribuţii ale administratorului judiciar menţionăm următoarele:
- întocmeÅŸte raportul asupra cauzelor ÅŸi împrejurărilor care au dus la apariÅ£ia stării de insolvenţă ÅŸi propune judecătorului-sindic soluÅ£ii de redresare;
- elaborează, în termen de 30 de zile, planul de redresare a insolvenÅ£ei, împreună cu ordonatorul principal de credite;
- avizează hotărârile Consiliului local ÅŸi dispoziÅ£iile primarului care privesc operaÅ£iunile financiare ÅŸi patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale;
- propune Consiliului local stabilirea de taxe locale ÅŸi taxe speciale noi pe care să le plătească contribuabilii până la încetarea situaÅ£iei de insolvenţă;
- propune Consiliului local lichidarea unor bunuri care fac parte din domeniul privat al unităţii administrativ-teritoriale, pentru stingerea creanţelor;
- poate propune judecătorului-sindic suspendarea atribuÅ£iilor primarului sau ale preÅŸedintelui Consiliului judeÅ£ean ÅŸi preluarea lor de către administratorul judiciar, care le exercită în numele ÅŸi pe contul celor aleÅŸi de cetăţeni.
În cazul crizei financiare, de care ia act printr-o hotărâre Consiliul local, este mandatat primarul să elaboreze un plan de redresare financiară, care se avizează de Camera de conturi teritorială. Apoi, în termen de 5 zile, prin ordin al prefectului se constituie ÅŸi se convoacă un Comitet pentru situaÅ£ii de criză financiară. Această criză încetează dacă timp de 180 de zile nu s-au mai evidenÅ£iat cauzele ei sau dacă unitatea administrativ-teritorială este supusă procedurii insolvenÅ£ei.
Orice creditor sau ordonatorul principal de credite poate introduce o cerere la tribunalul pe raza căruia se află unitatea administrativ-teritorială ÅŸi să solicite deschiderea procedurii de insolvenţă. Cererea respectivă trebuie însoÅ£ită de
o listă completă a bunurilor aflate în patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale“. Primarul ÅŸi Consiliul local au obligaÅ£ia să pună la dispoziÅ£ia administratorului judiciar situaÅ£ia bunurilor care fac parte din patrimoniul privat al unităţii administrativ-teritoriale. Administratorul judiciar împreună cu ordonatorul principal de credite (primarul sau administratorul public, adică înlocuitorul primarului, care este plătit mai bine decât alesul cetăţenilor) întocmeÅŸte un plan de redresare a insolvenÅ£ei în care indică mijloacele ÅŸi termenele limită pentru lichidarea datoriilor fiecărui creditor. O.U.G. nr. 46/2013 prevede, la art. 97, alin. 1, lit. c, că toate bunurile din patrimoniul privat al unităţii administrativ-teritoriale care nu sunt necesare pentru furnizarea serviciilor publice esenÅ£iale pot fi vândute, concesionate, închiriate, lichidate, iar serviciile ÅŸi activiţăţile conexe pot fi desfiinÅ£ate sau sistate. În loc de dezvoltare, Guvernul U.S.L. a legiferat pentru lichidarea patrimoniului privat al unităţilor administrativ-teritoriale, fără ca locuitorii să fie consultaÅ£i ÅŸi să decidă prin referendum local asupra risipirii averii comunităţii locale. Administratorul judiciar lichidează averea localităţii unde Primăria a fost ajutată de guvernanÅ£i să intre în insolvenţă. După numeroasele ÅŸi variatele tunuri imobiliare de până acum urmează un nou val al acestora la nivelul a peste 1.000 de localităţi din toată Å£ara. De reÅ£inut că administratorul judiciar lichidează averea privată a localităţii ÅŸi are imunitate pentru faptele sale. El va vinde multe clădiri, terenurile agricole ÅŸi pădurile din patrimoniul privat al comunităţilor locale, cu încălcarea ConstituÅ£iei ÅŸi Legii nr. 215/2001.
La art. 106 din O.U.G. nr. 46/2013 se precizează căadministratorul judiciar organizează procedura de lichidare a activelor aparÅ£inând domeniului privat al unităţii administrativ-teritoriale“. Pe acest cadru legal, creat la comandă externă de către Guvernul Ponta 2, aÅŸteaptă multe persoane juridice din Ungaria, Israel ÅŸi alte ţări să devină (direct sau indirect) administratori judiciari pentru a lichida activele din domeniul privat al numeroaselor comune, oraÅŸe, câteva municipii ÅŸi judeÅ£e care vor intra în procedura de insolvenţă. Guvernul Ponta 2 a instituit o nouă imunitate prin O.U.G. nr. 46/2013, care, la art. 112, prevede: "Prin încheierea procedurii de insolvenţă, judecătorul-sindic, administratorul judiciar ÅŸi toate persoanele implicate sunt eliberate de orice sarcină sau responsabilitate care vizează procedura, unitatea administrativ-teritorială ÅŸi patrimoniul acesteia, creditorii ÅŸi titularii de garanÅ£ii". Adică, pe înÅ£elesul tuturor, nimeni nu poate fi tras la răspundere pentru lichidarea după bunul plac a patrimoniului privat al unităţilor administrativ-teritoriale intrate forÅ£at, cu voia ÅŸi sprijinul Guvernului, în insolvenţă. După ei potopul!
De reÅ£inut că O.U.G. nr. 46/2013 nu precizează ce se întâmplă cu Primăriile care rămân în insolvenţă ÅŸi după vânzarea bunurilor din patrimoniul public! Jaful ÅŸi distrugerile din fostele C.A.P.-uri, I.A.S.-uri ÅŸi din firmele care au fost privatizate ÅŸi lichidate se vor repeta în peste 1.000 de comune ÅŸi oraÅŸe din România, în anii 2013 ÅŸi 2014!
În Nota de fundamentare la proiectul de O.U.G. privind criza financiară ÅŸi insolvenÅ£a unităţilor administrativ-teritoriale, la SecÅ£iunea a 6–a, se precizează că Guvernul Ponta 2 nu a consultat ÅŸi nici nu au fost organizate dezbateri cu participarea celor patru structuri asociative ale autorităţilor administraÅ£iei publice locale: AsociaÅ£ia Comunelor din România, AsociaÅ£ia OraÅŸelor din România, AsociaÅ£ia Municipiilor din România ÅŸi Uniunea NaÅ£ională a Consiliilor JudeÅ£ene din România. IniÅ£iatorii O.U.G. nr. 46/2013 susÅ£in că Guvernul Boc a consultat aceste structuri asociative la elaborarea proiectului de lege ÅŸi, prin urmare, de ce să mai fie deranjate. În plus, O.U.G. nr. 46/2013 modifică ÅŸi completează Legea nr. 215/2001 a administraÅ£iei publice locale ÅŸi nu se conformează întocmai prevederilor articolelor nr. 16, nr. 44 ÅŸi nr. 115, alin. 6 din ConstituÅ£ia României. Cu toate acestea, OpoziÅ£ia formală din Parlament nu a făcut nici un demers la Curtea ConstituÅ£ională! Rezultă limpede din reglementarea insolvenÅ£ei unităţilor administrativ-teritoriale că între Putere ÅŸi OpoziÅ£ie nu există deosebiri decât în privinÅ£a numelor actorilor politici din Parlament ÅŸi Guvern.
Indivizii care au pus la cale cadrul legal pentru insolvenÅ£a primăriilor au servit ÅŸi slujesc stăpânilor străini împotriva Poporului Român ÅŸi a României!
Prin O.U.G. nr. 46/2013, Guvernul Ponta 2 urmăreÅŸte ÅŸi testarea reacÅ£iei românilor la vânzarea clădirilor, terenurilor ÅŸi pădurilor din averea localităţilor care au fost "dirijate ÅŸi consiliate", cu premeditare spre insolvenţă.
Având în vedere consecinÅ£ele dezastruoase ale Legii insolvenÅ£ei, Legea nr. 85/2006, Parlamentul ÅŸi Guvernul României ar trebui să o abroge imediat.
În aceste zile în Turcia sunt mari manifestaÅ£ii publice, inclusiv lupte de stradă, prin care se solicită demiterea Guvernului Erdogan pentru că acesta a acceptat să fie schimbată destinaÅ£ia unui mic parc din Istanbul.
În România a început vânzarea imobilelor din proprietatea privată a localităţilor, cu încălcarea ConstituÅ£iei României, iar opinia publică, mai ales cetăţenii din comunele vizate nu reacÅ£ionează!
Oare când vor înÅ£elege, vor acÅ£iona sau măcar vor reacÅ£iona toÅ£i românii la Holocaustul ce se desfăşoară în România?
Dr. Gheorghe Funar, altermedia.info
