Este indeobste cunoscut si recunoscut faptul ca unul dintre cei trei mari factori, care conduc la formarea personalitatii umane, este educatia. Inca din vechime, mintile luminate ale omenirii s-au preocupat cu alcatuirea si perfectionarea de strategii metodologice in  vederea realizarii unei educatii cat mai performante, cat mai realiste si cat mai folositoare.

In vederea acestui deziderat, in om trebuie sa functioneze cele doua componente majore ale mintii sale: IMAGINATIA si GANDIREA CRITICA. Cand una dintre acestea doua nu functioneaza la paramatrii optimi apar asa numitele blocaje ale procesului instructiv educativ. Avand in vedere complexitatea si individualitatea persoanei umane, precum si  multitudinea de factori ce concura in cadrul acestui proces, trebuie precizat ca exista o gama larga de blocaje, care intr-o masura mai mare sau mai mica conduc la alterarea sau chiar denaturarea acestui proces.

In cele ce urmeaza vom incerca sa analizam sumar fiecare categorie de blocaje, cu caracteristicile ei principale, incercand sa precizam sumar si modul in care ele afecteaza procesul instructiv educativ.

I. Blocaje sociale

O prima mare categorie de obstacole care inervin in calea educatiei sunt cele generate sub diverse forme de mediul social, fie ca este vorba de familie, mediul inconjurator, sau chiar cel scolar.

I.A Blocaje familiale

Inainte de a intra intr-o institutie de invatamant, elevul isi petrece cea mai mare parte a timpului in familie, care are un rol crucial in formarea unei presonalitati echilibrate. Pe cale de consecinta logica putem afirma deci ca, o familie care nu-si indeplineste rostul ei devine sursa de grave dezechilibre fizice si emotionale ale viitorilor elevi.

Legatura dintre mediul familial din care provine,si viitoarele performante scolare ale elevului este una foarte evidenta probata de experienta de fiecare zi. Intalnim aici cazurile de familii dezorganizate(o familie in care intervine divortul din diverse cause va avea copii profund marcati de acest trist eveniment, cu repercursiuni si asupra comunicarii in  actul didactic): in care unul sau altul dintre parinti sufera de diverse patimi, familii monoparentale, familii in care unul dintre parintii e plecat pentru o perioada indelungata de timp,etc.

In toate aceste cazuri, aproape fara exceptie, personalitatea copilului va fi mai mult sau mai putin afectata, lucru care se va reflecta si in procesul instructiv educativ, profesorul avand de-a face fie cu elevi timizi, interiorizati excesiv, fie cu elevi hiperactivi in functie de modalitatea fiecaruia de a raspunde la stimuli enumerati mai sus.

Din pacate in cele mai multe astfel de cazuri profesorul nu poate decat sa amelioreze aceasta stare de fapt, ea continuand sa existe atata timp cat exista cauzele care au
generat-o.

I B.Blocaje cauzate de mediu

Un alt factor generator de perturbari in relatia profesor-elev este si mediul inconjurator, sau anturajul elevului. In afara de scoala si familie, orice tanar isi petrece o parte a timpului sau in cadrul unui grup, a unui anturaj, si in functie de trasaturile ce caracterizeaza anturajul acesta, poate suferi influente pozitive sau negative.

De cele mai multe ori din pacate anturajul se constitue intr-un factor perturbator al relatiei profesor-elev, avand cu totul alte preocupari cu totul neziditoare.

Vechea zicala romaneasca “Spune-mi cu cine te imprietenesti,ca sa-ti spun cine esti! este inca de actualitate, caci de cele mai multe ori ne alegem prietenii in functie de preferintele noastre, de calitatile dar si de defectele noastre. In loc sa ne alegem ca anturaj persoane de la care am avea ce invata, persoane care prin influenta lor sa dezvolte in noi anumite calitati, ne alegem de cele mai multe ori persoane cu aceleasi defecte ca si noi, persoane care au de cele mai multe ori o influenta nefasta asupra personalitatii elevului.

Cu riscul de a fi arhaici, trebuie sa spunem ca au apus vremurile in care anturajul avea o influenta culturalizatoare, in care pana si distractiile pastrau o nota de decenta si bun simt. Astazi avem de-a face cu anturaje in care se consuma alcool, se predispun persoanele la  activitati indecente si chiar imorale, lucruri care au urmari inevitabile asupra fizicului si psihicului oricarei persoane.Este demonstrat faptul ca vizionatul excesiv al programelor TV, al calculatorului, lipsa de odihna, consumul de alcool, ca sa nu mai vorbim de fumat sau consumul de droguri, afecteaza iremediabil capacitatea de concentrare, atentia, elevul devenind incapabil de sustinerea unui efort mental prelungit, de o conversatie la un nivel mai ridicat, sau de memorarea unor notiuni strict necesare.

Profesorul se va gasi astfel in fata unui elev cu serioase probleme mentale, elev in fata caruia va trebui sa se inarmeze cu mult tact si cu multa rabdare. Avand probleme reale de concentrare a atentiei, si de memorare, comunicarea cu el va fi mult ingreuiata, va risca sa ramana mereu in urma celorlalti, implicand un efort constant si suplimentar din partea cadrului didactic. In fata acestor elevi apar constant blocaje de comunicare, fie pentru ca mintea lor e preocupata mai degraba de activitatile din anturaj, fie datorita realelor probleme de comunicare pe care le au.

I C. Blocaje cauzate de un proces didactic neadecvat

Chiar si atunci cand atat familia cat si anturajul isi indeplinesc rostul lor firesc, neviciind cu nimic personalitatea elevului, pot aparea blocaje de comunicare generate de un proces didactic inadecvat. Elevul poate gasi in scoala fie un mediu adecvat in care sa-si dezvolte calitatile, fie un mediu impropriu in care fie sa stagneze fie sa regreseze.

In scoala elevul este incadrat intr-un colectiv, care poate fie sa-i stimuleze personalitatea, fie sa i-o inhibe.O persoana mai retrasa va suferi imens intr-un colectiv unde va fi supusa constant ironiilor si oprobiului public, unde se va simti neglijata. Un astfel de elev se va retrage in sine ca intr-o carapace si va fi deosebit de greu de stabilit o comunicare eficienta cu el. La polul opus se afla cei deosebit de increzatori in ei, cu o personalitate foarte puternica, care de regula acapareaza atentia celor din jur, ajungand la o exacerbare personalitatii lor, din care cauza si cu ei comunicarea e deosebit de dificila.

Sa precizam apoi si faptul ca relatia profesor elev poate genera fie echilibru, fie blocaje de toate felurile. Un profesor care nu va sti sa isi atraga elevii, inducand un climat tensionat sau prea lax, va cauza in mod cert fie o interiorizare a personalitatii elevului, fie o exterorizare a lui prea evidenta. Unul dintre blocajele de acest tip des intalnite este conformismul, adica atitudinea conform careia ne asteptam, si impunem uneori ca cei de langa noi sa gandeasca si sa actioneze dupa aceleasi standarde ca si noi, si atunci cand acest lucru nu se intampla avem tendinta de a sanctiona.

O asemenea atitudine, mai ales din partea dascalilor, poate cauza grave dezechilibre la nivelul elevilor, gresala constand tocmai in faptul ca nu se tine seama de faptul ca avem langa noi o alta persoana, cu o mentalitate proprie, cu o identitate mai mult sau mai putin definita, si careia nu-i putem impune fortat mentalitatea noastra.

O alta gresala pe care o facem frecvent este si critica prematura. De regula pentru a stimula progresul elevului trebuie sa ii stimulam imaginatia, adeseori resursa de valori. Greseala ar consta in supunerea oricarei idei venite de la elevi sau chiar de la noi insine unei critici premature, care nu face altceva decat sa blocheze imaginatia, si sa anuleze posibilitatea obtinerii unor alte sugestii, poate mai valoroase.

Creativitatea elevului trebuie sa fie stimulata, pentru a avea o comunicare eficienta, si tocmai deaceea aceste obstacole trebuiesc evitate.

II. Blocaje cauzate de personalitatea elevului

Alt tip de blocaje isi au originea chiar in persoana elevului. In functie de mostenirea sa genetica, de eventualele preferinte, sau chiar de bolile fizice sau psihice un elev poate fi mai mult sau mai putin sociabil, incadrabil in mediul inconjurator.

O prima categorie de astfel de blocaje isi au ca sursa bolile fizice. Este indeobste recunoscut de catre toti faptul ca anumite boli ca autismul infantil sau deficientele  mentale in diverse stadii, fac din indivizii respectivi persoane foarte greu integrabile in societate, pentru ei existand scoli speciale.

Dar si fara a ne referi la asemenea deficiente, trebuie sa spunem, bazandu-ne pe practica pedagogica curenta, faptul ca si alte deficiente fizice destul de curente pot conduce la blocaje in comunicare.

In practica mea pedagogica am observat ca elevii instabili emotional, ca si cei supraponderali manifesta o puternica tendinta de interiorizare, in fata ironiilor si a aluziilor rautacioase, preferand sa se retraga in ei insisi, si sa blocheze orice cale de  comunicare cu ceilati.

Cu astfel de elevi e necesara foarte multa rabdare, foarte multe incurajari, si de regula un timp destul de lung pana cand capata incredere in ei si se deschid catre ceilalti, restabilind astfel cai de comunicare cu profesorul si cu ceilalti. Astfel de procese pot sa dureze ani de zile, si se poate sa nu se ajunga niciodata la rezultatul scontat.
 
Dar nu numai cu elevii timizi se pot produce blocaje de comunicare, ci si cu cei foarte increzatori in fortele lor, si care avand o incredere exagerata in ei insisi nu mai comunica eficient cu ceilalti, si prin aroganta pot da nastere la atitudini de respingere.

Acestia de regula comunica doar daca au un anume interes si obisnuiesc sa desconsidere frecvent pe cei dimprejur considerandu-i inferiori, si impunand constient sau nu bariere de comunicare. Acestea de regula dispar doar cu timpul, si pe masura ce aceste persoane se maturizeaza.

In experienta didactica curenta se pot intalni tot felul de blocaje de comunicare,cele mai frecvente fiind cele despre care am vorbit, in toate cazurile fiind necesar de regula un tact pedagogic deosebit solutia variind de la caz la caz.       

Pr. Adrian Dragusin