Dar, totuÅŸi, ce ar trebui să facă fiecare dintre cele două personaje în perioada de tranziÅ£ie?
LEGEA. Legea nu dă vreun răspuns. Avem doar articolul 83 din ConstituÅ£ie, potrivit căruia "mandatul PreÅŸedintelui României este de 5 ani ÅŸi se exercită de la data depunerii jurământului" (1), "până la depunerea jurământului de PreÅŸedintele nou ales" (2). Despre ceea ce ar trebui să se întâmple în perioada de tranziÅ£ie, nimic.
TRADIÅ¢IA. Atunci când nu există vreo prevedere legală, intervine tradiÅ£ia, cutuma. Dar nu avem nici aÅŸa ceva, întrucât, aÅŸa cum am zis, până acum au fost două realegeri (Iliescu 1992, Băsescu 2009) ÅŸi trei tranziÅ£ii scurte, de trei zile (Constanintescu 1996, Iliescu 2000, Băsescu 2004). Procesul de predare/primire avea loc în ziua în care cei doi se întâlneau, li se dădea onorul în curtea Palatului Cotroceni, apoi stăteau la o tacla vreo oră ÅŸi gata. Asta era tot.
CAZUL IDEAL. Prin urmare, neavând o tradiÅ£ie a tranziÅ£iei de o lună, putem să ne gândim la un caz ideal, care să folosească ulterior ca precedent. Ideal vorbind, în cele 30 de zile pe care le au la dispoziÅ£ie, cei doi preÅŸedinÅ£i ÅŸi echipele lor ar trebui să aibă suficient timp la dispoziÅ£ie astfel încât procesul de predare/primire să fie unul foarte serios. PreÅŸedintele ales ar trebui să-ÅŸi stabilească echipa de consilieri ÅŸi să-i trimită la discuÅ£ii tehnice cu omologii lor în funcÅ£ie încă la AdministraÅ£ia PrezidenÅ£ială. Timp de o lună, ar putea vorbi pe îndelete despre dosarele importante aflate în lucru. Unii ar întreba, alÅ£ii ar explica, ar da răspunsuri. În acelaÅŸi timp, cei doi preÅŸedinÅ£i, actualul ÅŸi viitorul, ar urma să se întâlnească măcar trei-patru ori, cel puÅ£in pentru discuÅ£ii despre Politica externă, Servicii de informaÅ£ii, IndependenÅ£a justiÅ£iei, organizarea AdministraÅ£iei PrezidenÅ£iale. Nu ar fi nevoie ca întâlnirile să fie mediatizate, dar ar fi esenÅ£ial ca ele să aibă loc. Dacă s-ar întâmpla aÅŸa, am putea spune că lucrează, cu toÅ£ii, în favoarea României.
UN SPP, DOI PREÅžEDINÅ¢I. Există structuri care nu aÅŸteaptă ca staff-urile celor doi preÅŸedinÅ£i să purceadă la tranziÅ£ie. Serviciul de ProtecÅ£ie ÅŸi Pază, de exemplu, ar trebui să aibă două obiective cu grad ridicat de atenÅ£ie: ambii preÅŸedinÅ£i. Fiecare ar trebui să se bucure de acelaÅŸi nivel de protecÅ£ie, chiar dacă nu există vreo lege care să prevadă acest lucru (cei care au fost în PiaÅ£a Universităţii în noaptea alegerilor i-au recunoscut în jurul lui Klaus Iohannis pe câÅ£iva dintre sepepiÅŸtii actualului ÅŸef al statului). Åži noua Primă Doamnă ar trebui, la rândul ei, să fie deja protejată. De asemenea, pentru o tranziÅ£ie cât mai eficientă, preÅŸedintele ales ar trebui să primească deja, dimineaÅ£a, aceleaÅŸi rapoarte ale serviciilor secrete pe care le primeÅŸte preÅŸedintele în exerciÅ£iu.
APARIÅ¢II PUBLICE. FireÅŸte, cei doi ar trebui să se ÅŸi arate împreună în perioada de tranziÅ£ie. Persistă încă în memoria colectivă situaÅ£ii în care preÅŸedintele ÅŸi premierul au evitat să dea mâna ÅŸi să se salute unul cu celălalt, deÅŸi participau la acelaÅŸi eveniment. Din teama de a-ÅŸi demobiliza activiÅŸtii, cei mai importanÅ£i oameni în stat au transmis mesaje proaste către ceilalÅ£i, oamenii cei mulÅ£i care nu erau nici într-o tabără, nici în alta. Asemenea situaÅ£ii trebuie pur ÅŸi simplu să nu mai existe. Noul preÅŸedinte ar trebui să impună, prin forÅ£a exemplului, un nou model de conduită – una fără cusur. Cei doi preÅŸedinÅ£i ai României, cel în exerciÅ£iu ÅŸi cel ales, au ÅŸansa să ofere acest model de conduită civilizată în cele 30 de zile de tranziÅ£ie. Există două momente importante în care au ocazia să facă acest lucru: festivităţile de 1 Decembrie ÅŸi Consiliul European din 18-19 decembrie. Nu e important cui i se dă onorul. Important e ca amândoi să stea umăr la umăr. Să arate, aÅŸa cum am spus, că lucrează pentru România. Mesajul transmis de votul din 16 noiembrie tocmai acesta este: românii tânjesc după civilizaÅ£ie, după decenţă, îi somează pe aleÅŸii lor să se comporte ca atare ÅŸi să fie cu adevărat oameni de stat.
