-Cat timp ti-a luat sa pescuiesti acesti pesti?
-Destul de putin, raspunse pescarul mexicanul.
-Dar de ce nu ai ramas mai mult, ca sa prinzi mai multi pesti? intreba bancherul american.
-Pentru ca acesti cativa pesti ne ajung mie si familiei mele.
-Si ce faci in restul timpului?
-Pai ma scol cand vreau, ma duc sa pescuiesc un pic, ma joc cu copiii mei, imi fac siesta impreuna cu nevasta… Seara ma duc in sat sa ma intilnesc cu prietenii, bem un pahar de vin, cantam la chitara… O viata placuta, ce sa mai vorbim!
Americanul il intrerupe atunci:
-Asculta! Am un M.B.A. de la Harvard si pot sa te ajut. Ar trebui sa incepi prin a pescui mai mult si cu beneficiile astfel obtinute sa iti cumperi un vas mai mare. Cu banii pe care o sa ti-i aduca acest vas, poti sa-ti cumperi un al doilea si tot asa pana cand vei avea o mica flotila. Apoi, in loc sa vinzi pestele unui intermediar, ai putea sa negociezi singur cu fabrica sau sa-ti deschizi propria fabrica de peste. Asa ai putea sa renunti la satucul asta si sa te muti la Mexico City, Los Angeles sau chiar New York si sa-ti dirijezi de acolo propriile afaceri…
Mexicanul intreaba atunci:
-Cat timp ar lua toate astea?
-Intre 15 Si 20 de ani, raspunse bancherul.
-Si dupa asta?
-Ei bine, dupa asta devine interesant, raspunse americanul zambind. La momentul oportun, poti sa-ti introduci societatea la bursa si sa cistigi milioane!
-Milioane? s-a minunat mexicanul. Si apoi?
-Apoi poti sa iesi linistit la pensie, sa te trezesti cand ai chef, sa pescuiesti un pic, sa te joci cu nepotii si sa iti faci siesta cat poftesti cu sotia ta. Iar serile ai putea sa le petreci cu prietenii, band un pahar de vin si cantind la chitara…
