Modelul de la care pleacă planul democrat-liberalilor este cel aplicat în România în perioada 1960-1968, scrie Gândul.
Conform surselor din conducerea partidului, pedeliştii vor încerca să impună o variantă de 12-14 regiuni, pe care doresc să le contureze plecând de la cele şaisprezece regiuni care alcătuiau harta ţării în anii 60.
În cazul în care ar fi pus în practică, planul PDL va duce la înghiţirea mai multor judeţe actuale în noile structuri. Spre exemplu, judeţul Alba ar fi împărţit între Cluj şi Hunedoara, partea de est a Sălajului ar trece în componenţa Crişanei, iar cea vestică în graniţele Clujului. Braşovul ar cuprinde judeţele Sibiu şi Covasna, în timp ce Bacăul ar primi autoritate asupra Neamţului. S-ar reînfiinţa regiunile istorice Banat, Maramureş şi Oltenia, iar Moldova ar fi împărţită în două regiuni: una care va cuprinde Iaşi, Neamţ, Suceava şi Botoşani, cu capitala la Iaşi şi o a doua care se va întinde pe teritoriul judeţelor Bacău, Vaslui şi Vrancea, cu capitala la Bacău.
.jpg)
Pentru delicata problemă a Ţinutului Secuiesc, pedeliştii au în vedere spargerea în două a actualelor judeţe cu populaţie majoritar maghiară, astfel încât Harghita şi marea parte a Mureşului să fie reunite într-o singură regiune, iar Covasna să treacă sub autoritatea Braşovului. În cazul în care se vor lovi de un refuz al partenerilor de guvernare, democrat-liberalii ar putea apela la propunerea preşedintelui PDL Braşov, George Scripcaru, care a lansat încă din primăvară ideea recunoaşterii ca entitate culturală a Ţinutului Secuiesc, dincolo de graniţele administrative ale regiunilor, mai scrie cotidianul Gândul.
Discuţiile ce privesc trasarea unor noi structuri pornind de la cele existente în anii 60 a fost confirmată şi de surse guvernamentale. "Este o variantă de lucru. Încă nu s-a luat o decizie finală", a precizat unul dintre miniştrii cabinetului Boc.
(Citeste mai mult pe gandul.info).
