Una dintre calităţile oamenilor este uitarea, aruncă amintiri dureroase pentru a face loc altor tragedii. Credem însă că imaginile apocaliptice ale consecinÅ£elor inundaÅ£iilor care ne-au afectat judeÅ£ul în ultimii ani sunt greu de uitat ÅŸi nici nu ar trebui să fie uitate.

Cu toate acestea, prea puÅ£ini botoşăneni se gândesc la siguranÅ£a propriei case, în sensul să-ÅŸi încheie o asigurare PAID, aÅŸa cum prevede ÅŸi legea. Obligatorie, de altfel. Numai că obligaÅ£ia fără ameninÅ£area sancÅ£iunii nu e obligaÅ£ie în România.

În decembrie 2015, la nivelul judeÅ£ului BotoÅŸani erau încheiate 16.295 de asigurări: 9.627 de poliÅ£e PAID în mediul urban ÅŸi 6.6668 în mediul rural. "Logic, pentru că în urban e densitatea cea mai mare de unităţi locative. În plus, sunt foarte multe credite ipotecare iar condiÅ£ia este încheierea unei poliÅ£e PAID ÅŸi a unei poliÅ£e facultative, pentru celelalte riscuri", explică reprezentantul unei societăţi de asigurare.

În decembrie 2014, tot în judeÅ£ erau încheiate 15.025 de asigurări- 8.500 de poliÅ£e PAID în urban ÅŸi 6.525 în rural. Cu un an înainte, erau mai puÅ£ine: 3.679 de poliÅ£e obligatorii în urban ÅŸi 3.320 de poliÅ£e în rural, în total 6.999 asigurări. Chiar dacă se remarcă o creÅŸtere a numărului de poliÅ£e încheiate, sunt tot puÅ£ine, în condiÅ£iile în care în judeÅ£ sunt 176.446 de locuinÅ£e. Altfel spus, în judeÅ£ul BotoÅŸani, o locuinţă din 11 este asigurată. Åži ne referim atât la apartamente cât ÅŸi la case pe pământ.

Ce spun asigurătorii?

De ce refuză oamenii asigurarea? Simplu, pentru că nu se dau amenzi. "AÅŸa a fost de la început, chiar dacă încheierea unei poliÅ£e este obligatorie. Cât timp nu se aplică sancÅ£iuni, oamenii nu înÅ£eleg rostul ei. În ultima perioadă, a apărut un soi de forÅ£are a legii în privinÅ£a celor care doresc să-ÅŸi facă asigurări pentru alte riscuri decât cele cuprinse în PAID: cutremur, alunecări de teren ÅŸi inundaÅ£ii, în sensul că s-a implementat în programul informatic al companiilor de asigurări o legătură directă cu baza de date PAID, astfel că nu este permisă încheierea unei asigurări facultative dacă nu există o asigurare obligatorie", explică asigurătorul.

Pe de altă parte, asiguratorii refuză să facă asigurări în zonele inundabile deoarece înseamnă o încălcare a legii.

"LocuinÅ£ele nu ar trebui să fie construite în zone din astea. Apare însă o contradicÅ£ie- dacă omul are documente legale pentru construcÅ£ie este obligat să-ÅŸi facă asigurare ÅŸi, pe de altă parte, chiar dacă are documente legale, nu ar trebui să-ÅŸi facă construcÅ£ia în zona inundabilă. Asigurătorul nu ar trebui să refuze din moment ce omul are toate documentele în regulă", susÅ£ine reprezentantul entităţii asigurătoare.

Ce se întâmplă cu oamenii care locuiesc în zone inundabile, dar care nu erau inundabile în urmă cu 70 de ani, atunci când ÅŸi-au construit casele? Exemplificăm cu zona Prutului, acolo unde în timp malurile slăbesc, au loc tot felul de schimbări în structura solului, iar locuitorii care ÅŸtiau că ÅŸi-au făcut casa pe un teren solid sunt traÅŸi de mânecă în privinÅ£a faptului că zona lor a devenit inundabilă.

"În astfel de cazuri, omul respectiv ar trebui să fie protejat de autorităţi. Pornind de la toată încrengătura de instituÅ£ii, începând de la cei cu Dezastre, meteo, autorităţi locale, informaÅ£ia trebuie să circule- de la cei care să constate până la cei care trebuie să ia măsuri, iar autorităţile trebuie să purceadă la strămutarea locuinÅ£ei sau a locuitorilor în zone sigure".

Åži totuÅŸi, despre ce vorbim?

Vorbim despre o lege care nu se aplică! ImaginaÅ£i-vă cum ar fi ca la vară să avem parte de un alt val de inundaÅ£ii, cu alte sute de case distruse, cu oameni cazaÅ£i în chioÅŸcuri de tablă, care se vor chinui cu noroiul în dinÅ£i ÅŸi în ochi luni întregi. Dar mai mult decât atât, cu milioane de lei trimise de Guvern din diverse fonduri de rezervă pentru construirea altor case. Numai că acei bani, trimiÅŸi de Guvern, sunt banii noÅŸtri, ai tuturor românilor. Cu alte cuvinte, noi toÅ£i vom plăti pentru neglijenÅ£a unor proprietari de case care nu înÅ£eleg ce înseamnă obligaÅ£ia legală. De parcă acei 10 sau 20 de euro, adică în jur de 46 de lei sau 92 de lei, ar fi o "gaură" teribilă în bugetul familiei. Nu e chiar aÅŸa! E vorba de echivalentul a trei, respectiv ÅŸase pachete de Å£igări.

Vorbim însă ÅŸi de neglijenÅ£a autorităţilor care permit inundaÅ£iilor să se întâmple, în lipsa unui control judicios al tăierilor de arbori precum ÅŸi a unor programe coerente de împăduriri. Mai vorbim însă ÅŸi de neglijenţă sau lipsă de responsabilitate atunci când se eliberează avize de construcÅ£ie în zone nesigure. Nimeni nu răspunde niciodată pentru aceste încălcări ale legii ÅŸi bunului simÅ£.


Ce spun primarii din judeţ?

Revenim însă la obligativitatea legii. Am făcut un scurt sondaj printre primarii localităţilor care au fost afectate de inundaÅ£ii sau se află în zone de risc.

Viorel Atomei, primarul comunei HudeÅŸti: "Oamenii ÅŸi-au făcut asigurări, dar nu toÅ£i ÅŸi cât timp nu se aplică amenzi, nici nu-ÅŸi vor face. AÅ£i văzut mulÅ£i primari care să dea amenzi pentru aÅŸa ceva? Nici eu nu am aplicat nicio sancÅ£iune. Unii spun că nu au bani pentru asigurări, alÅ£ii pur ÅŸi simplu nu sunt interesaÅ£i."

Ion Romaniuc, primarul comunei BroscăuÅ£i: "Se mai fac asigurări, mai vin agenÅ£ii în comună. Poate oamenii cred că nu e nevoie, dar eu zic că până la urmă se vor convinge că este nevoie de asigurare."

Costel Matei, primarul comunei HăneÅŸti: "La noi majoritatea locuitorilor au asigurări. Nu am o cifră exactă, însă sunt. S-a mai întâmplat că unora le-a luat foc casa ÅŸi au devenit aÅŸa, un soi de exemple negative, aÅŸa că ÅŸi-au făcut asigurări, ÅŸi obligatorii ÅŸi facultative".

Cătălin Rotundu, primarul comunei Dângeni: "În urmă cu doi ani ÅŸtiu că erau multe asigurări în comună (mai ales după inundaÅ£iile din vara lui 2014, n.r.), însă nu ÅŸtiu situaÅ£ia de anul trecut pentru că nu se fac la primărie. Ele sunt obligatorii, dar oamenii spun că nu au bani. Însă în momentul în care au parte de incendii, regretă că nu ÅŸi-au făcut asigurare."

Viorel Nichiteanu, primarul comunei RădăuÅ£i- Prut: "În general, oamenii îÅŸi fac asigurări dar la casele noi, din Satul Nou, că în cel vechi nu mai asigură nimeni pentru că e zonă inundabilă. N-aÅŸ putea să vă spun exact câte asigurări sunt pentru că multe case sunt nelocuite. Sunt moÅŸtenitori cei care ÅŸi-au făcut case dar nu au domiciliul aici."

Ce este PAID ÅŸi la ce foloseÅŸte?

Potrivit normelor, proprietarii care nu îÅŸi asigură locuinÅ£ele ar trebui să fie amendaÅ£i de autorităţile locale cu până la 500 lei. În judeÅ£ nu a fost aplicată, însă, nicio astfel de sancÅ£iune. Au fost totuÅŸi cazuri în care primăriile din judeÅ£ au impus încheierea acestor poliÅ£e, în special sătenilor care beneficiază de venit minim garantat. Dacă un botoşănean îÅŸi asigură imobilul, va plăti poliÅ£a PAID de 10 sau de 20 de euro, la o sumă asigurată de 20.000 sau 10.000 euro, în funcÅ£ie de structura locuinÅ£ei.
PoliÈ›a de asigurare obligatorie PAD acoperă trei riscuri specifice României, cutremur, inundaÈ›ie È™i alunecare de teren. PreÈ›ul unei poliÈ›e care acoperă suma de 20.000 de euro este de 20 de euro pe an pentru locuinÈ›ele de tip A, adică cele construite din cărămidă, beton armat sau orice alt material rezultat în urma unui tratament termic È™i/sau chimic. Imobilele de tip B, adică cele construite din cărămidă nearsă sau orice alt material nesupus unui tratament termic È™i/sau chimic, pot fi asigurate prin intermediul poliÈ›ei PAD contra sumei de 10 euro pe an, pentru o despăgubire de 10.000 de euro.

La nivel european, există ÅŸapte ţări în care se aplică legi privind asigurarea obligatorie a locuinÅ£elor: Danemarca, Olanda, FranÅ£a, Belgia, ElveÅ£ia, Norvegia ÅŸi Spania. În aceste state gradul de conformare a cetăţenilor este de peste 80-90%. Noi spre ce tindem?

CITEȘTE ȘI: "AnunÈ›ul meteorologilor: Nu scăpăm de vânt È™i instabilitate atmosferică la BotoÈ..."