În 2022, județe precum Botoșani sau Brăila, cu un PIB per cap de locuitor de 7.600 euro și, respectiv, 11.300 euro, sunt considerate "în urmă" și au nevoie să recupereze față de județe precum Arad sau Bihor din vestul țării, unde PIB per cap de locuitor se situează în jurul valorii de 15.000 de euro.
Aceasta reflectă o discrepanță semnificativă la nivelul de dezvoltare economică între regiunile respective și regiunile vestice care sunt în general mai prospere decât cele din estul țării.
Conform datelor disponibile la Banca Națională a României (BNR) la sfârșitul anului 2021, județul Botoșani înregistra un stoc de investiții străine de doar 80 milioane de euro, în timp ce județul Arad avea un stoc de investiții străine de aproximativ 1,4 miliarde de euro.
Numărul de companii deschise în mai 2023 a fost de 699 în Botoșani și de 1349 în Arad, potrivit site-ului de trimitere.
Acest lucru înseamnă că județul Arad atrăgea de aproximativ 17 ori mai multe investiții străine decât județul Botoșani. Aceste investiții străine se regăsesc în diverse sectoare, inclusiv fabrici de componente auto, cum ar fi Coficab sau Yazaki, companii de logistică și fabrici de utilaje agricole precum Maschio Gaspardo.
Diferența semnificativă în atragerea investițiilor străine poate fi explicată de mai mulți factori, precum infrastructura dezvoltată, accesul la piața europeană, nivelul de dezvoltare economică și potențialul regiunilor respective. Investițiile străine pot contribui la dezvoltarea economică a unei regiuni, aducând noi locuri de muncă, transfer tehnologic și stimulând creșterea economiei locale.
Totuși, este important ca dezvoltarea economică să fie echilibrată și să se acorde atenție și dezvoltării întreprinderilor autohtone, pentru a promova o creștere durabilă și pentru a asigura beneficii în întreaga țară. Astfel, se poate încuraja creșterea economică în județe precum Botoșani și să se reducă decalajul dintre regiunile cu niveluri diferite de investiții străine.
În regiunea Vest a României, care cuprinde județele Arad, Timiș, Caraș-Severin și Hunedoara, rata de medii peste 5 a fost de 28%, iar aceeași rată s-a înregistrat și în regiunea Nord-Est, care include județele Botoșani, Suceava, Iași, Neamț, Vaslui și Bacău.
Această constatare pune în evidență faptul că există o situație similară la nivelul celor două regiuni în ceea ce privește performanța mediilor școlare. Cu toate acestea, în ciuda similitudinii în rezultatele educaționale, există diferențe semnificative în dezvoltarea economică dintre Est și Vest.
Este adevărat că educația poate fi realizată cu succes și în regiuni în care, aparent, nu sunt suficiente resurse financiare. Nivelul de educație al unei generații poate depinde mai mult de factori interni, precum organizarea internă a sistemului educațional, leadership-ul în instituțiile de învățământ și modul în care sunt administrate resursele disponibile, decât de apropierea de o graniță de vest sau de nivelul investițiilor străine.
În exemplele oferite, putem observa că în județe precum Brăila sau Bistrița-Năsăud, unde investițiile străine directe sunt de aproximativ 200 milioane de euro, de șapte ori mai mici decât în județul Arad, procentul de elevi care nu au reușit să obțină note de trecere (medii sub 5) este de 17%, respectiv 21%, deci mai bun decât media națională de 24%.
Pe de altă parte, județul Caraș-Severin, care suferă din cauza lipsei de investiții străine și are un nivel ridicat de șomaj, din aceeași regiune Vest cu județul Arad, are un procent de 29% de elevi cu medii sub 5, ceea ce reprezintă o valoare mai mică decât în Arad, unde procentul este de 30%.
Aceste exemple demonstrează că succesul în educație nu este întotdeauna legat direct de nivelul investițiilor străine sau de resursele financiare disponibile. O gestionare eficientă a resurselor, angajamentul liderilor educaționali și a profesorilor, precum și implementarea unor politici educaționale adecvate pot avea un impact pozitiv semnificativ în îmbunătățirea rezultatelor școlare și a nivelului de educație în orice regiune a țării.