In textul ce insumeaza nu mai putin de 400 de pagini se arata ca "Adrian Nastase, in calitate de presedinte de partid la momentul la care au fost savarsite faptele pentru care a fost judecat si condamnat, avea o mare influenta asupra celor considerati complici in dosar", potrivit Digi 24.
Totodata, magistratii noteaza ca Nastase a coordonat organizarea simpozionului "Trofeul Calitatii", pentru a strange bani pentru campania electorala la prezidentialele din 2004.
Judecatorii au considerat ca fostul premier reprezinta un exemplu negativ pentru modul in care si-a folosit influenta politica.
"Instanţa de recurs consideră întemeiată opinia majoritară exprimată de prima instanţă, în sensul că - exemplul inculpaţilor (...) trebuie să reprezinte un puternic semnal de alarmă în primul rând pentru toţi reprezentanţii clasei politice din România, cu mesajul că ei nu sunt mai presus de lege, că faptele penale şi, în particular, cele de corupţie, pe care intenţionează să le comită, nu vor rămâne nesancţionate, chiar dacă, deseori, trece un interval de timp mai îndelungat de la momentul săvârşirii lor şi până la aplicarea pedepselor, perioadă de timp de care inculpaţii nu sunt, întotdeauna, străini. În acelaşi timp, pedepsele aplicate inculpaţilor au menirea de a descuraja finanţarea ilegală a partidelor politice şi, în particular, a campaniilor electorale, folosirea, fără acoperire legală, a instituţiilor publice şi a resurselor acestora în beneficiul unor candidaţi, dar şi implicarea ilegală a persoanelor particulare în asemenea activităţi", se arată în document.
"În acest context, justiţia a apreciat că pedepsele aplicate au menirea să–i descurajeze pe toţi cei care ar fi tentaţi să intre în relaţii cu exponenţi ai vieţii politice sau să angajeze activităţi, dincolo de limitele legii, cu reprezentanţii clasei politice, contribuind la realizarea de către aceştia a unor foloase necuvenite. Orice persoană ar trebui astfel, să reflecteze asupra riscurilor pe care şi le asumă prin procurarea unor beneficii oamenilor care deţin temporar funcţii publice sau politice importante, în sensul de a cântări dacă sunt dispuşi să plătească cu propria libertate atunci când se lasă angrenaţi în activităţi ilicite în favoarea acestora", se mai arată în motivarea ICCJ.
Pe de altă parte, instanţa de ultim control judiciar apreciază că modalitatea de executare, în regim de detenţie, este singura aptă să asigure îndreptarea atitudinii acestuia faţă de comiterea de infracţiuni, resocializarea sa viitoare pozitivă, precum şi o reacţie socială adecvată în diminuarea săvârşirii unor infracţiuni de corupţie la nivelul unor funcţii de înaltă demnitate publică, întărind percepţia opiniei publice că organele judiciare sunt în măsură să acţioneze cu fermitate şi să realizeze un act de justiţie, cu respectarea tuturor garanţiilor procesuale conferite, atât de dispoziţiile legale procesuale penale, cât şi de cele ale Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, a căror finalitate, prin tragerea la răspundere penală, în condiţiile stabilirii vinovăţiei sale, corespunde şi caracterului disuasiv al pedepsei.
Totodată, aşa cum s-a arătat, în cauză, nu este vorba despre o simplă finanţare ilegală a unei campanii electorale, ci despre punerea la dispoziţia inculpatului Năstase Adrian a unor fonduri ilicite considerabile (de 4 ori mai mari decât cele declarate oficial pentru întreaga campanie electorală a acestui candidat), a căror obţinere nu ar fi fost posibilă fără implicarea nemijlocită în activitatea infracţională a unei instituţii publice - Inspectoratul de Stat în Construcţii - condusă de inculpata Jianu Paula Irina, mai notează Instanţa Supremă.
Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare în dosarul Trofeul Calităţii.
