Puțini români știu că o afirmație nepotrivită poate declanșa probleme în procesul de dezbatere a unei moșteniri. Există câteva fraze care ar trebuie evitate atunci când o persoană merge la un notariat pentru a începe procesul de dezbatere a unei moșteniri, fie că este vorba de o casă, un apartament, un teren sau alte bunuri.
Afirmațiile care te lasă fără moștenirea ta
Lista de expresii pe care nu trebuie să le spui când faci actele de moștenire:
„Am primit bani/bunuri de la defunct”. Această afirmație spusă la notar poate declanșa mecanismul numit raportul donațiilor, adică egalizarea cotelor între moștenitori, iar cota personală poate fi recalculată sau diminuată.
„Renunț acum, nu am pretenții”. O declarație de renunțare făcută la notar este irevocabilă și produce efecte imediate. Afirmația spusă sub presiunea emoțiilor sau din dorința de a evita un conflict poate însemna pierderea definitivă a drepturilor succesorale.
„Îmi asum toate datoriile tatălui/mamei”. Acceptarea moștenirii „pur și simplu” te poate expune față de creditorii defunctului. Se recomandă ca răspunderea pentru datorii să fie limitată la activele succesorale și la regulile inventarierii.
„Casa X e, de fapt, a fratelui”. Orice recunoaștere a proprietății exclusive a altui moștenitor, fără acte, poate fi privită ca o renunțare mascată la drepturile personale.
„Bunul cutare nu intră la moștenire”. Excluderea unui bun din succesiune se face pe bază de acte doveditoare (contracte, extrase, înscrieri), nu pe simple afirmații.
„Valoarea e cam…”. Estimările la întâmplare pentru imobile, terenuri sau colecții pot afecta atât cotele, cât și taxele notariale.
„Eu am stat singur în apartament”. O astfel de precizare, fără explicații, poate deschide discuții despre folosință exclusivă sau compensații.
Cote succesiune
Dacă defunctul avea la data decesului copii în viaţă şi era căsătorit:
-soţul supravieţuitor moşteneşte o cotă de 1/4 din averea defunctului;
-copiii moştenesc cota de 3/4 împreună, împărţită în mod egal.
Cota unui copil decedat înaintea defunctului este moştenită în mod egal de către propriii copii, aflaţi în viaţă la data decesului defunctului.
De precizat că dacă defunctul a lăsat testament, moştenitorii legali vor moşteni în cotele indicate doar bunurile neatribuite în exclusivitate moştenitorilor testamentari. Totuşi, dacă prin testament sau donaţii făcute în timpul vieţii, defunctul a încălcat rezerva moştenitorilor legali, aceste liberalităţi excesive vor putea fi reduse.
Acte necesare
Pentru a putea face actele de succesiune, de moștenire, ai nevoie de:
-Certificatul de deces;
-Acte de identitate moștenitori;Certificate de stare civilă (naștere, căsătorie) pentru a dovedi rudenia;
-Acte de proprietate pentru bunurile mobile/imobile (titluri de proprietate, certificate de acționar, etc.);
-Certificat de atestare fiscală (eliberat de primărie).
Sursa: Bugetul.ro