Moscova "urmăreşte cu îngrijorare noua acutizare a dezbaterii socio-politice pe teme lingvistice, ce a urmat după introducerea, de către deputaţii din partea Partidului Liberal, a unei iniţiative legislative ce are drept obiectiv înlocuirea limbii moldoveneşti cu limba română ca limbă de stat şi încălcarea independenţei drepturilor lingvistice, obţinute de-a lungul anilor, ale minorităţilor naţionale care trăiesc în ţară, între care şi cea vorbitoare de limba rusă", arată un comentariu al Ministerului rus de Externe, citat de ITAR-TASS, potrivit Agerpres.
"Provoacă nelinişte faptul că în aspiraţia lor obsedantă de a impune condiţii dictate din exterior, autorii amintitului proiect de lege şi cei care se află în spatele lor sunt gata să renunţe la principiile statului suveran moldovenesc, stipulate în constituţie, şi ignoră structura interetnică, formată de-a lungul secolelor, a societăţii moldoveneşti", se spune în comentariu.
Judecând după prima reacţie apărută chiar în Moldova la proiectul de lege menţionat, "acesta este puţin probabil să contribuie la armonizarea relaţiilor sociale într-un moment complicat, în care este necesară ajungerea la un acord pentru a depăşi criza politică", crede MAE rus.
"Nu putem să nu luăm în considerare şi impactul devastator pe care asemenea iniţiative îl au asupra procesului complex de restabilire a încrederii între Chişinău şi Tiraspol, de apropiere a malurilor Nistrului, ca o condiţie indispensabilă pentru atingerea progresului în soluţionarea transnistreană", remarcă diplomaţia rusă.
Rusia speră că "bunul simţ şi înţelepciunea politică prevalează, cu scopul de a menţine armonia şi înţelegerea reciprocă caracteristice în mod tradiţional societăţii moldoveneşti multietnice", conform relatării ITAR-TASS, citate de Agerpres.
Proiectul de lege privind politicile lingvistice în Republica Moldova a fost elaborat şi înregistrat în parlamentul de la Chişinău la sfârşitul lunii martie de către deputatul liberal Ana Guţu.
Acesta prevede că în Republica Moldova se vorbeşte limba română (şi nu moldovenească, cum este în prezent n.red) şi impune obligativitatea studierii în şcoli în limba română, în contextul în care în prezent există unităţi de învăţământ cu predare în alte limbi, în special în rusă, iar în universităţi există grupe pentru studenţi rusolingvi.
Potrivit autoarei proiectului, legea care este în vigoare în domeniu, adoptată în 1989, este învechită, iar "limba română la ora actuală nu ocupă locul binemeritat în conformitate cu statutul său atunci când e vorba de sfera economică sau socială". Deputaţii din opoziţie (cei din Partidul Comuniştilor şi deputaţii neafiliaţi) şi cei din Partidul Democrat al şefului legislativului Marian Lupu au anunţat că nu vor susţine proiectul de lege.
Limba română a fost declarată limba oficială a Republicii Moldova în Declaraţia de Independenţă, dar Constituţia adoptată în 1994 a statuat drept limbă de stat limba moldovenească. Doar aproximativ 75% din populaţie vorbeşte limba oficială, potrivit recensământului din 2004, iar în oraşele mari din Republica Moldova precum Bălţi şi Comrat se vorbeşte preponderent sau aproape exclusiv în rusă.
