Pentru ca alegerile de astăzi să fie validate trebuie să se prezinte la vot o treime din alegătorii înscrişi pe liste.
39 de candidaţi s-au înscris în cursa pentru alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova. Este vorba de 20 de formaţiuni politice şi 19 candidaţi independenţi care îşi dispută cele 101 locuri din Legislativul de la Chişinău.
Doar patru dintre partidele care au intrat în cursă sunt creditate cu şanse de a depăşi pragul electoral de 4% pentru a intra în Parlament.
Unul dintre acestea este Partidul Comuniştilor, de stânga, aflat la guvernare în perioada 2001-2009. Formaţiunea, condusă de fostul preşedinte Vladimir Voronin, a scăzut simţitor în preferinţele moldovenilor după alegerile din aprilie anul trecut, când PCRM a obţinut 60 de mandate.
O altă grupare bine cotată este Partidul Liberal Democrat. Condus de premierul Vlad Filat, partidul a avut o ascensiune rapidă în trei ani şi a ajuns pe primele locuri în preferinţele electoratului. La alegerile anticipate din iulie anul trecut, PLDM a obţinut 18 mandate, iar azi este creditat cu până la 31 la sută din voturi.
O altă formaţiune care se află printre actorii politici cu şanse reale este Partidul Democrat. Formaţiunea a crescut în sondaje după ce la conducere a fost ales Marian Lupu, fost membru al Partidului Comuniştilor până în mai 2009.
Pe următorul loc, în sondaje, este Partidul Liberal, a cărui figură proeminentă este actualul preşedinte al Parlamentului, Mihai Ghimpu, care deţine, interimar, şi funcţia de şef de stat. Declaraţiile şi acţiunile tranşante ale sale n-au avut însă efectul scontat, aşa că partidul n-a trecut de locul patru în sondaje.
Un alt partid care trebuie menţionat, deşi are şanse minime de a intra în viitorul Parlament de la Chişinău este Alianţa Moldova Noastră, condusă de fostul primar al Chişinăului, Serafim Urechean. Împreună cu Partidul Democrat, Partidul Liberal Democrat şi Partidul Liberal, aceasta formaţiune face parte din Alianţa pentru Integrare Europeană care guvernează ţara.
În ultimii doi ani moldovenii au fost chemaţi de trei ori la vot. Mai întâi la alegerile la termen din aprilie 2009, apoi la cele anticipate din iulie acelaşi an şi recent, în septembrie, la un referendum eşuat pentru modificarea Constituţiei. După scrutinul de duminică, politicienii pro-europeni speră la o rezolvare a impasului politic prin care trece ţara. (Realitatea.net)
