Într-o expoziÅ£ie muzeală din Darabani (judeÅ£ul BotoÅŸani), cel mai nordic oraÅŸ al României, se află un exponat pe cât de misterios, pe atât de controversat.
Este o piesă vestimentară ce aduce aminte de influenţa mişcării legionare asupra locuitorilor din nordul Moldovei.
Este vorba de o cămaşă tradiÅ£ională, specifică portului din nordul judeÅ£ului BotoÅŸani, pe ale cărei poale sunt brodate zvastici. SpecialiÅŸtii din nordul judeÅ£ului, dar ÅŸi cei care au grijă de muzeul Nordului, au încercat să dezlege misterele cămăşii cu zvastici, un exponat unicat.
Legătura cămăşii cu întemeietorii MiÅŸcării Legionare
CămaÅŸa este păstrată în Muzeul Nordului, din oraÅŸul Darabani. CămaÅŸa femeiască, cu motive populare, între care sunt inserate pe poale zvasticile, se află alături de alte elemente ale portului popular din nordul BotoÅŸanului.
Muzeograful Dumitru Haha ÅŸtie de la cine a primit cămaÅŸa ÅŸi bănuieÅŸte cine a purtat-o. Cei care ar putea dezlega pe deplin misterul sunt, însă, morÅ£i de mult.
„CămaÅŸa vine de la o bătrână din satul Bajura ÅŸi a fost cusută ÅŸi purtată probabil pe vremea când era elevă. Era într-o perioadă când această simbolistică era acceptată“, spune el.
Pe femeie o chema Mihăilă Nedee ÅŸi locuia în Bajura, un sat din apropierea Darabaniului, aflat aproape de malul Prutului. Se presupune, de asemenea, că această cămaşă a fost cusută pentru o femeie din anturajul lui Ilie Gârneaţă, unul dintre cei cinci fondatori ai MiÅŸcării Legionare, prieten apropiat al liderului Legiunii Arhanghelului Mihail, Corneliu Zelea Codreanu.
Cămaşa brodată cu zvastici de la Darabani FOTO Cosmin Zamfirache
Mai precis Ilie Gârneaţă ar fi cerut o cămaşă populară pentru această femeie din anturajul liderilor legionari, de la mama sătencei din Bajura a cărei identitate este deocamdată necunoscută. Cert este că în timpul celui de-al doilea Război Mondial cămaÅŸa se întoarce, nu se ÅŸtie în ce condiÅ£ii, la Mihăilă Nedee, fiica Å£esătoarei, care a lucrat cămaÅŸa pentru Ilie Gârneaţă.
Mai mult, o astfel de cămaşă cu zvastici a fost purtată în primii ani ai celui de-Al Doilea Război Mondial ÅŸi la ÅŸcoală.
„În acea perioadă era director la ÅŸcoala din Darabani Ion Dojinschi, iar profesoară era soÅ£ia sa Simona Dojinschi. Ion era comandant pre-militar pe raza comunei Darabani, iar soÅ£ia sa umbla numai în costum popular“, spune Dumitru Haha.
Nordul judeÅ£ului BotoÅŸani înÅ£esat de cuiburi legionare
ApariÅ£ia zvasticilor pe cămaşă, dar ÅŸi portul acesteia în public era justificat de numărul mare de simpatizanÅ£i ai MiÅŸcării Legionare din zona Darabaniului ÅŸi în general din nordul judeÅ£ului BotoÅŸani. PrezenÅ£a acestora este ÅŸi astăzi încă un subiect tabu. Nu ÅŸi pentru specialistul dărăbănean, care recunoaÅŸte:
„Erau multe cuiburi legionare în zona aceasta de nord a judeÅ£ului ÅŸi în special în zona Darabaniului. De altfel aici a activat ÅŸi Ilie Gârneaţă, unul dintre membrii fondatori ai MiÅŸcării Legionare. Era avocat ÅŸi a locuit la Darabani, coordonând activitatea legionară în această zonă”, spune muzeograful Haha.
Legionarii încurajau portul popular ÅŸi mai ales în perioada alianÅ£ei cu Germania simbolistica nazistă apărea inclusiv pe vestimentaÅ£ie. Cu toate acestea, doar această cămaşă a fost păstrată ca printr-un miracol, ascunsă de ochii comuniÅŸtilor, în lăzi ferite de ochii lumii.
AÅŸa cum mărturiseÅŸte ÅŸi specialistul din nordul Moldovei, cămaÅŸa avea o valoare sentimentală destul de mare, dacă a fost păstrată cu atâta străşnicie ÅŸi riscuri, fără a fi distrusă. Ea poate reprezenta amintirea de la Ilie Gârneaţă, liderul legionar. Acesta s-a născut la Darabani în 1898. A urmat ÅŸcoala de ofiÅ£eri în municipiul BotoÅŸani, după ce participase ca voluntar în Primul Război Mondial.
El urmează apoi la IaÅŸi cursurile Facultăţii de Drept ÅŸi se împrieteneÅŸte cu viitorul lider legionar Corneliu Zelea Codreanu. În 1927, alături de Codreanu, Ion MoÅ£a, Radu Mironovici ÅŸi Corneliu Georgescu, fondează miÅŸcarea legionară. Ilie Gârneaţă deÅ£inea cel mai înalt grad în legiune după cel al căpitanului Codreanu. A întemeiat mai multe organizaÅ£ii de binefacere care ajuta pe nevoiaÅŸi în toată Å£ara printr-o reÅ£ea de cantine, dar a fondat ÅŸi ziarul anti-semit ”Cuvântul IaÅŸiului”. Activează ca avocat o bună perioadă la Darabani, acolo unde organizează MiÅŸcarea Legionară din nordul Moldovei. În 1941 fuge în Germania, după înăbuÅŸirea rebeliunii legionare. Moare la Erding, în 1971, la vârsta de 73 de ani.
Cămaşa care exprima simpatia moldovenilor faţă de nemţi
Totodată prezenÅ£a svasticii pe cămaşă, dar ÅŸi portul acesteia, reprezenta ÅŸi simpatia moldovenilor din nord, pe care ar fi purtat-o trupelor germane staÅ£ionate în zonă, în anii războiului. ”Din ce s-a aflat de la cei care au trăit în aceea perioadă, trupele germane s-au purtat impecabil în zona Darabaniului cu populaÅ£ia.
Nu au provocat distrugeri, aveau un comportament civilizat. Au atras chiar simpatia populaÅ£iei din zonă”, spune Dumitru Haha.
Misterul cămăşii cu zvastici rămâne, însă, nedezlegat.
Sursa: Adevărul