"I-am convocat pe producători, procesatori si retaileri să vedem ce anume conduce la această disfuncţionalitate. Preţul este foarte mic. De exemplu, la Vatra Dornei şi Botoşani, producătorii primesc doar 60 de bani pe litru. Un preţ foarte mic. Este foarte ciudat cum poate ajunge lapte atât de ieftin în România, cu 19 eurocenţi. Dacă ne uităm pe lista preţurilor la lapte din Uniunea Europeană, vedem că sunt statele baltice cu 14 - 15 eurocenţi pe litru, cel mai ieftin, noi figurăm cu 24 eurocenţi pe litru, în timp ce preţul mediu este de 30 - 31 eurocenţi pe litru. Poate fi o justificare embargoul rus, pentru că anumite produse care ajungeau acolo rămân în UE, dar blocul comunitar afirmă că exporturile de produse agroalimentare au crescut cu 10% către alte destinaţii. Pe de altă parte noi suntem invadaţi de lapte din state comunitare", a declarat duminică Achim Irimescu, într-o emisiune la Pro TV.
Ministrul a precizat, arata Capital.ro, că producătorii şi procesatorii de pe piaţa autohtonă a laptelui reclamă subvenţii mascate acordate de ţările din care provin cantităţi masive de lapte, respectiv Ungaria şi Polonia, deşi datele statistice arată că sub o zecime din laptele procesat în România provine din alte state membre.
"Procesatorii mi-au spus că laptele care vine din alte state membre, respectiv Ungaria şi Polonia, reprezintă sub o zecime din laptele procesat în România. Dar trebuie să avem în vedere şi costurile legate de transport deoarece laptele este adus de la sute de kilometri...De asta am solicitat să vedem ce se întâmplă. Ei reclamă că ar fi subvenţii în statele respective pe care noi nu le cunoaştem. Îmi e greu să cred că aşa este, pentru că toate subvenţiile se notifică la Uniunea Europeană, dar vom verifica", a explicat ministrul Agriculturii.
Irimescu recunoaşte că este mai uşor pentru procesatori să primească la poarta unităţilor tone de lapte pentru procesare, decât să colecteze laptele de la fermele mici din România, răspândite prin toată ţara, iar o soluţie în acest sens ar putea fi acordarea unei subvenţii la colectarea laptelui.
"Soluţia cea mai bună, nu spun însă că se şi poate aplica, ar fi o subvenţie care să acorde pentru colectarea laptelui. Teoretic, da, se poate aplica, practic numai cu două condiţii: cu acordul Comisiei Europene şi cu existenţa la buget a acestor bani. E greu de spus dacă ne-ar da acceptul CE. Ar trebui justificat prin reducerea preţului foarte ridicat", a adăugat ministrul.
Potrivit sursei citate, în momentul în care a dispărut cota de lapte, la 1 aprilie 2015, producţia de lapte a crescut foarte mult în UE, iar excesul de lapte a dus la această "situaţie tragică pe piaţa laptelui".
"Cine depăşea cotele de lapte era penalizat, primea taxa pe supraproducţie, când aveam cotele de lapte în UE. Statele care au depăşit cotele au avut de plătit penalizări de un miliard de euro şi acest lapte, acum, nu mai este penalizat, iar producţia în exces, cumulată cu embargoul rus, a dus la o situaţie tragică pe piaţa laptelui", a subliniat şeful MADR.
