Generalul (r) Virgil Bălăceanu, președintele de onoare al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, a vorbit despre situația dotărilor și instruirii militarilor români.
Virgil Bălăceanu recunoaște că Armata Română nu a atins toate capabilitățile cerute de standardele NATO, dar susține că situația nu este atât de dramatică. Acesta amintește că realitatea legată de echipamentele militare este cunoscută în primul rând de către utilizatori și amintește că, recent, șeful apărării vorbea, printre alte subiecte legate de înzestrarea armatei României, și de asigurarea unui alt model de bocanci mai eficienți.
„Privitor la ținută, ținuta combat, ținuta de camuflaj, nepurtând eu însumi o asemenea ținută, nu știu care este realitatea. Dar această ținută este purtată și de către soldați, și subofițeri, de maeștri militari, ofițeri și de către generali. (...) Deci dacă sunt unele deficiențe pe timpul purtării, acestea pot fi semnalate nu numai la nivelul bazei armatei, ci inclusiv în rândul liderilor, chiar a unor lideri cu funcții înalte”, spune generalul în rezervă într-un interviu pentru Adevărul.
Întrebat dacă, în momentul de față, românii sunt „cam singurii” din NATO dotați cu AK-47, cum spunea generalul Toma, Virgil Bălăceanu a negat că aceasta ar fi realitatea.
„Cum să fim singurii? Bulgarii au altceva? Ungurii au altceva? Nu știu polonezii dacă și-au schimbat arma de asalt. Albanezii au altceva? Macedonia de Nord are alte arme? Toți au modelele din seria de armament de infanterie AK”, mai declară generalul în rezervă.
Acesta se declară convins că, deși nu toate unitățile au aparatură de vedere pe timp de noapte, aceasta este asigurată pentru forțele de operații speciale și poate pentru anumite structuri de la nivelul unităților de manevră, cum ar fi subunitățile de cercetare.
„Probabil nu o avem asigurată la nivelul întregului efectiv. Dar să sperăm că un asemenea lucru se va corela și odată cu intrarea în dotare a noilor arme de asalt. Pentru că vorbim de noi arme de asalt, vorbim despre toate tipurile de armament de infanterie”, spune generalul.
Virgil Bălăceanu se declară, de asemenea, convins că acolo unde sunt drone în dotare, există și personal instruit.
„Numai că noi nu am trecut la un program masiv de înzestrare cu drone de toate tipurile. Armata, de exemplu, la ora actuală, nu este înzestrată cu FPV-uri, dronele care se folosesc masiv în războiul din Ucraina. Dar pe măsură ce „programul drone” se va dezvolta, apar și aspecte ce țin de utilizarea acestora la unitățile unde intră în dotare”, mai spune acesta.
Generalul susține însă că România nu stă bine din punct de vedere al dotării unităților specializate.
„Mă refer la echipamente moderne. Nu se conturează un asemenea program în afară de colaborarea cu Statele Unite. Și probabil pot să mai apară și alte programe de înzestrare a forțelor armate cu sistemul antidronă, ținând seama de o asemenea asistență”, mai spune acesta, dar susține că echiparea și instruirea militarilor trebuie să fie o prioritate.
„Soldatul român nu este protejat”
Precizările vin după ce generalul Dorin Toma, fost comandant al Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, a atras atenția asupra unor carențe majore în dotarea și instruirea soldatului român. Acesta a subliniat lipsa echipamentului modern, a armamentului compatibil și a pregătirii specifice pentru noile tehnologii militare.
”Soldatul român, astăzi, după 4 ani de război la câteva sute de km. de granițele României, nu este încălțat cu bocancii și îmbrăcat cu ținuta de campanie care să îl protejeze împotriva intemperiilor și să îi asigure mobilitate (veșnica problemă a Armatei Române); nu are o armă în dotare modernă (este cam singurul soldat din NATO încă dotat cu AK-47); nu are aparatură de vedere pe timp de noapte (este singurul soldat din NATO care nu poate lupta pe timp de noapte); nu este instruit să utilizeze drone și/sau mijloace de combatere a dronelor; nu este sprijinit de un sistem logistic viabil; nu îi este asigurată asistența medicală operațională pentru a crește rata de supraviețuire pe câmpul de luptă (deși la nivel central există o întreagă direcție medicală iar numărul spitalelor militare este cel mai mare din NATO)”, a scris acesta.
Generalul a subliniat că aceasta este realitatea soldatului român, nu cea de la parada națională, și a reclamat faptul că nu există niciun plan ca, pe termen scurt sau măcar mediu, echiparea, dotarea și instruirea soldatului să devină o prioritate pentru conducerea armatei.
Toma a concluzionat cu o întrebare retorică: „De ce nu reușește conducerea armatei să prioritizeze corect programele de înzestrare astfel încât să construiască capabilități de apărare/descurajare și nu să cumpere platforme de luptă, de ce nu reușește armata să devină o organizație care învață din lecțiile confruntărilor militare ale secolului 21, de ce nu experimentează și adaptează doctrinele, modul de acțiune...cu proxima ocazie...” .