Şi acest lucru, cu siguranţă, pentru că educaţia fără ei nu există. El, profesorul, dacă ne amintim de Platon şi de al său Mit al peşterii, este cel care vede primul lumina soarelui şi apoi încearcă să îi ajute şi pe ceilalţi sa o vadă. De ce lumina înseamnă cunoaştere este de prisos să mai argumentăm.
La nivel mondial, există astăzi zeci de milioane de copii care nu au acces la educaţie. Pentru ca aceste cifre să scadă este vital ca dascălul să recapete consideraţia şi respectul de odinioară. Pentru a investi în viitor trebuie, şi acest lucru este vizat şi de Organizaţia Internaţională a Muncii, şi de UNESCO, ca profesorii să nu mai fie consideraţi nici instructori, nici prestatori de servicii.
Este o prioritate pentru noi toţi ca educaţia să rămână şi în secolul XXI sub aceleaşi conotaţii semantice ca acum câteva mii de ani în urmă: creştere, cultivare, hrănire.
Mulţumim şi acum, de ziua lor, tuturor acelor dascăli care au înţeles că a fi la catedră este o responsabilitate uriaşă, nu un privilegiu! Mulţumim celor care, de o viaţă, învaţă spiritele tinere nu ce, ci cum să facă şi să gândească!
Inspector Şcolar General
Prof. Mihaela Huncă
