Reducerea cu 15% a cheltuielilor de personal decisă de Guvern pentru administraţie, cu intenţia şi de a elimina prin concedieri posturile "ocupate inutil", este dificil de aplicat în instituţii subdimensionate şi se apelează la tăierea salariului încasat efectiv prin vechea metodă cu zile neplătite.
La nivelul Ministerului Muncii s-a ajuns deja la concluzia că toate instituţiile din cadrul ministerului au "personal subdimensionat şi supraîncărcat cu lucrări" şi că se impune adoptarea altor măsuri de reduce a cheltuielilor în afara reducerii de personal, măsuri aplicate prin metoda zilelor de concediu neplătit introdusă de Guvernul PDL-PSD în urmă cu patru ani, în contextul crizei economice.
Primii angajaţi invitaţi să semneze o cerere pentru acordarea unui concediu fără plată de o zi în luna mai a acestui an, ceea ce presupune o tăiere a salariului de peste 5%, au fost cei ai Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS), unde s-a constatat că bugetul pe trimestrul II al acestui an nu poate acoperi cheltuielile cu salariile, rezultă dintr-un document guvernamental.
În luna martie, surse oficiale au declarat agenţiei MEDIAFAX că premierul Victor Ponta a cerut miniştrilor să prezinte propuneri pentru reducerea cu 15% a cheltuielilor cu personalul şi a cheltuielilor cu bunuri şi servicii. Sursele au declarat atunci că posturile vacante din administraţie nu au mai fost bugetate în acest an prin legea bugetului, astfel că reducerea cu 15% a costurilor de personal va putea fi operată prin tăieri ale cheltuielilor salariale, prin disponibilizări sau prin cele două măsuri combinate.
Premierul Ponta a declarat ulterior că reducerea cu 15% a cheltuielilor de personal poate presupune şi reducerea numărului de posturi "ocupate inutil", iar ministrul Finanţelor a arătat că diminuarea cu 15% presupune o reducere, în medie, a numărului de personal la nivelul aparatului central, existând posibilitatea ca în unele ministere să fie efectuate şi concedieri.
Documentul citat relevă că pentru tăierea cheltuielilor s-a optat în unele instituţii la metoda zilelor fără plată, ceea ce conduce la o scădere a salariului. Metoda a fost deja aplicată la Agenţia pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, unde s-a constatat că bugetul aprobat iniţial, pe baza posturilor remunerate la nivelul lunii decembrie 2012, nu este suficient pentru plata tuturor salariilor. Problemele au apărut după ce angajaţii concediaţi anterior şi-au câştigat la tribunal dreptul de a fi reinstalaţi în funcţii, iar persoanele aflate în concediu de maternitate s-au întors la muncă, dar şi din cauza angajărilor pe posturile vacante de director executiv ale unor agenţii teritoriale şi suplimentarea numărului de inspectori sociali.
"Din analiza şi monitorizarea lunară a cheltuielilor cu salariile rezultă că bugetul Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială nu acoperă sumele necesare pentru plata tuturor angajaţilor în anul 2013.
Restricţiile bugetare, la capitolul cheltuieli cu salariile pe anul 2013, impun introducerea unui program intern de reducere a cheltuielilor publice de funcţionare a Agenţiei Naţionale şi a agenţiilor din subordine, care să asigure încadrarea în creditele bugetare alocate. În acest context, conducerea Ministerului Muncii şi a instituţiilor aflate în subordine au avut o întâlnire cu reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Sindicatelor Muncii, având ca subiect reducerea cheltuielilor bugetare cu 15%. Faţă de acest aspect, s-a convenit că toate intituţiile din cadrul ministerului au personal subdimensionat şi supraîncărcat cu lucrări, fapt ce impune adoptarea altor măsuri de diminuare a cheltuielilor în afara reducerii de personal", se arată în document.
În acest sens şi deoarece din fundamentarea cheltuielilor cu salariile a rezultat depăşirea creditelor bugetare alocate lunar în al doilea trimestru, şeful ANPIS a dispus, prin notă telefonică adresată conducerii tuturor agenţiilor teritoriale, să dispună măsuri pentru încadrarea în bugetul repartizat instituţiei, hotărându-se astfel introducerea unui concediu fără plată de o zi, în luna mai.
Autorităţile s-au asigurat în prealabil că au acordul sindicatelor şi că angajaţii înţeleg că măsura presupune o "acceptare solidară" din partea lor, pe baza unei cereri scrise.
Metoda concediului neplătit pentru bugetari a fost introdusă din cauza crizei economice de Guvernul PDL-PSD în 2009, când Executivul a decis, în urma negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional, să introducă zile de concediu neplătit în sectorul public pentru o perioadă de 10 zile, în intervalul octombrie-decembrie.
Legea asumată de Guvern în acest sens a fost însă contestată de PNL la Curtea Constituţională şi nu a mai putut fi aplicată pentru cele trei luni, ci doar pentru noiembrie şi decembrie, în limita a maximum opt zile cumulat.
