Media orelor lucrate continuu, fără pauză, de medicii care fac gărzi depășește 30 de ore, înregistrându-se și cazuri în care medicii lucrează continuu timp de 36 ore și chiar 48 de ore. Pentru cca. 46% dintre respondenți garda are un caracter obligatoriu.
Gărzile afectează într-o măsură semnificativă medicii, principalele efecte constituindu-le stare de oboseală accentuată (55% din subiecți) și creștere semnificativă a riscului de erori profesionale (cca. 20% dintre respondenți).
Acestea sunt doar câteva din informațiile care pot fi găsite în cadrul Studiului asupra timpului de muncă în sectorul sanitar din România. Analiză de caz: gărzile medicilor (Editura Sodalitas, 2013), care poate fi accesat AICI.
Cercetarea aferentă studiului a fost desfășurată în perioada 15.05 – 9.06.2013, chestionarul fiind completat de 500 de medici din toată țara și din toate specialitățile, din care 320 au declarat că fac gărzi.
Studiul debutează cu o analiză a cadrului juridic care a condus la astfel de situații, demonstrând interpretarea corectă a prevederilor legale naționale și ale Uniunii Europene. Din această perspectivă se constată faptul că Ordinul Ministerului Sănătății nr. 870/2004, care reglementează gărzile în sectorul sanitar, constituie o încălcare gravă, cu intenție, a prevederilor naționale și europene în domeniu, scopul fiind cel de-a ocoli exact prevederile privind timpul de lucru maxim legal. Având în vedere prevederile acestui ordin și faptul că medicilor nu le este cerut acordul pentru desfășurarea orelor/gărzilor suplimentare, combinat cu realitățile constatate, este clar că foarte mulți medici sunt de fapt în situația de muncă forțată, de multe ori refuzul de-a face gărzi riscând să-i coste locul de muncă.
Modul în care este reglementat în România timpul de lucru al medicilor și situațiile concrete din unitățile sanitare afectează această categorie de lucrători prin durata mare a timpului lunar de lucru, prin episoadele de lucru continuu timp de 30 ore și peste, datorită privării de unele din drepturile esențiale aferente contractelor individuale de muncă.
Una din situațiile cele mai dificile o au medicii care efectuează doar gărzi, neavând un loc de muncă de bază, aceștia fiind privați de o serie de drepturi, cele mai importate fiind dreptul la vechime în specialitate și dreptul la concediul de odihnă.
Dacă luăm în considerare timpul lucrat efectiv de medici raportat la limitele legale ale timpului de lucru vom constata că deficitul de medici și asistenți medicali este mult mai mare decât se crede, el fiind la ora actuală acoperit prin intermediul orelor suplimentare prestate de cei rămași și a preluării sarcinilor celor plecați. Este evident că acest efort atrage după sine riscul de scădere a calității serviciilor medicale și uzura accentuată a personalului, mai ales în condițiile în care aceste eforturi nu sunt recompensate financiar.
Analiza de ansamblu arată că sănătatea funcționează în bună măsură pe seama și în dauna salariaților din sistemul sanitar.
Studiul se încheie cu un set complex de măsuri recomandate pentru soluționarea acestei situații disperate, incluzând acțiunile în instanță și măsurile de protest.
Federația "Solidaritatea Sanitară" din România a solicitat deja Ministerului Sănătății remedierea de urgență a problemelor relevate, acestea contribuind în mod semnificativ la înrăutățirea situației salariaților. Este primul pas din planul de măsuri a cărui aplicare a fost declanșată.
Biroul de presă al Federatiei Solidaritatea Sanitara din Romania
