Pentru asta, deschide tot alte şi alte acţiuni în care contestă articole de lege din Codul Penal, la care se adaugă alte şi alte acţiuni în instanţă îndreptate împotriva oricui are o legătură cu ceea ce înseamnă justiţie.
Într-unul dintre ele, joi, judecători ai Curţii de Apel Suceava au respins contestaţia în anulare formulată de Liliana Teodoriu împotriva deciziei unei alte instanţe sucevene care a respins, în iunie, cererea medicului privind sesizarea Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor prevăzute de două articole din Codul de procedură penală.
În urmă cu mai puţin de o lună, procurorii botoşăneni au "dat drumul" celui de-al doilea dosar în care Liliana Teodoriu era cercetată pentru 131 de infracţiuni de luare de mită, dintre care 38 în formă continuată, şi 20 de infracţiuni de abuz în serviciu, dosarul fiind deja înregistrat la Tribunalul Botoşani.
Potrivit anchetatorilor, din 1997 până în 2011 (peste 14 ani de zile), în calitate de medic primar în cadrul Cabinetului de Expertiză, Liliana Teodoriu a pretins şi a primit sume de bani (din care doar identificaţi 28.580 lei şi 200 euro, 1.650 lei fiind deja restituiţi pacienţilor, iar cuantumul sumelor primite de la 19 pacienţi nu a putut fi stabilit) şi alte foloase materiale de la pacienţii pe care i-a expertizat medical. Şi asta pentru a-şi face datoria de serviciu la care era obligată în virtutea funcţiei, respectiv "eliberarea deciziei asupra capacităţii de muncă privind acordarea sau menţinerea într-un grad de invaliditate, scop special urmărit de inculpată în baza unei hotărâri infracţionale individuale pe care a adoptat-o faţă de fiecare pacient, în funcţie de particularităţile stării sociale a acestuia şi dosarului său de pensionare", după cum susţin procurorii.De asemenea, între 2008 şi 2011, în cazul a 18 pacienţi, Teodoriu le-a tăiat în mod nejustificat dreptul la pensie stabilit anterior, în baza afecţiunilor de care aceştia sufereau în realitate, privându-i de dreptul la pensie, fie le-a schimbat gradul de invaliditate în defavoarea lor, deşi diagnosticul rămânea acelaşi. Ba chiar a tergiversat emiterea deciziei, trimiţându-i pe pacienţi să efectueze analize suplimentare care nu se impuneau, raportat la actele din dosarul pacientului respectiv.
De asemenea, medicul ar fi refuzat să-i examineze pe unii pacienţi şi să le emită decizii medicale asupra capacităţii de muncă şi încadrare în grad de invaliditate, aducând astfel atingere drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor vătămate. Dintre toţi pacienţii care s-au considerat nedreptăţiţi, 48 s-au constituit părţi civile în dosar.
Citiţi şi: Războiul contra pensionării pe bani! Liliana Teodoriu, trimisă în judecată a doua oară