În anul 2012, soţul meu a fost operat de două ori, de hernie de disc. Operaţia din mai 2012, de la Bucureşti, s-a dovedit a fi un eşec şi o eroare medicală. În noiembrie, acelaşi an, am fost nevoiţi să mergem la Târgu Mureş, pentru o nouă operaţie, deoarece soţul meu se simţea din ce în ce mai rău. Cât timp a fost internat la Bucureşti, am aflat că la Mânăstirea "Radu Vodă" se află moaştele Sfântului Nectarie, marele făcător de minuni. Aşa am început şi eu să mă rog lui, pentru însănătoşirea soţului meu. Am luat de acolo mir şi ulei sfinţit din candela ce ardea deasupra moaştelor. Citeam Acatistul Sfântului Nectarie în fiecare zi şi aveam credinţa că totul se va rezolva. În noiembrie, rugăciunile mele au fost ascultate. Parcă mi se deschideau toate uşile, oriunde voiam să ajung. Am aflat că la Târgu Mureş este un doctor neurochirurg foarte bun. Şefa mea se cunoştea cu el, mi-a dat numărul de telefon, am sunat, l-a programat pe soţul meu şi, pe 20 noiembrie, Mihai a fost operat din nou, dar de data asta cu succes. La Târgu Mureş am rămas doar trei zile, şi cum nu cunoşteam pe nimeni acolo, am stat mai mult într-o biserică din apropierea spitalului. Acest lucru m-a ajutat să mă rog şi mai hotărât. Doctorul care l-a operat ne-a spus că dacă mai stătea acasă, starea lui se putea înrăutăţi şi putea chiar să paralizeze. Ştiam că Sfântul Nectarie ne-a ajutat, îl simţeam mereu cu mine, parcă îmi dădea curaj în tot ceea ce făceam. Pentru a-i mulţumi, nu am încetat să citesc Acatistul său în fiecare zi. În februarie 2013, mă simţeam un pic rău, greaţă, ameţeli, iar primul lucru care mi-a trecut prin cap a fost să-mi fac un test de sarcină. Era pozitiv! A fost mare bucurie la aflarea acestei veşti, deşi nimeni nu mai credea că după atâtea încercări voi mai rămâne însărcinată. A fost minunea de la Dumnezeu şi răsplata rugăciunilor mele. Ştiu asta.
Totul era bine, până într-o zi, când mi s-a făcut rău la serviciu. Aveam sângerări mari şi am plecat direct la urgenţă. Doctoriţa mi-a spus că nu-mi dă şanse ca această sarcină să poată fi salvată. După părerea ei, era o sarcină oprită din evoluţie, pentru că nu auzea bătând inima bebeluşului. A doua zi urma să vadă ce va face cu mine. Eram disperată şi, în acelaşi timp, parcă cineva îmi spunea că totul va fi bine. În acea noapte, la spital, am citit acatistul Sfântului Nectarie şi am adormit cu cărticica pe piept.
Dimineaţă, după vizita medicilor, doctoriţa m-a chemat să-mi vadă sarcina la ecograf. Spre uimirea ei, inima copilului bătea normal şi sângerarea aproape dispăruse. A fost o mare bucurie. Am început tratamentul de menţinere, care a durat până am născut. Am stat mai mult la pat, timp în care nu am încetat să mă rog Sfântului Nectarie cu mai multă credinţă. Timpul trecea destul de repede, dar prin luna a şasea de sarcină, la un control ecografic, doctoriţa mi-a spus că aş avea în uter o membrană care ar împiedica dezvoltarea normală a fătului. M-am speriat un pic, dar rugându-mă în fiecare zi, am avut răbdare şi linişte, încrederea că totul va fi bine şi, într-adevăr, a fost bine. Deşi am născut cu o lună mai devreme, am un băieţel sănătos şi frumos, îl cheamă Matei, iar semnificaţia numelui este "dar de la Dumnezeu".
Şi mulţumesc Sfântului Nectarie că s-a rugat pentru noi lui Dumnezeu şi că am fost binecuvântaţi cu o aşa minune de copil.
Nu încetaţi niciodată să vă rugaţi! Puterea rugăciunilor face minuni!"
MONICA CLAPA - Roman, jud. Neamţ
Formula AS
