Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.
După ce a picat la doar două voturi în Senat, noua lege a minelor, pusă pe hârtie de USL pentru a rezolva problema Roşia Montană după respingerea proiectul promovat de guvern, a trecut luni seară într-o şedinţă-fulger de comisiile pentru industrii şi administraţie ale Camerei Deputaţilor şi urma să primească votul final marţi în plen, într-o formă aproape identică cu cea din Senat. Totul s-a desfăşurat într-o secretomanie totală, majoritatea USL punând proiectul gata scris pe masa comisiei, în format xerox, şi discutându-l la prima vedere, nu înainte de a decide că presa nu are acces la lucrări, scrie gandul.info.
Forma pe care deputaţii au fost chemaţi marţi să-şi dea votul final a fost aproape identică cu cea care a trecut prin Senat şi care prelua o mare parte dintre prevederile din proiectul Roşia Montană. Chiar dacă denumirea nu este trecută explicit în lege, esenţa este aceeaşi. În legea sumată de USL, "resursele minerale, care condiţionează direcţii strategice ale dezvoltării socio-economice sau ale securităţii regionale sau naţionale, vor fi clasificate ca resurse strategice", clasificarea şi declasificarea lor făcându-se "de către Parlament la propunerea Guvernului, cu avizul autorităţii competente în domeniul resurselor minerale".
De asemenea, "lucrările privind prospecţiunile şi explorările geologice şi cele de extracţie şi prelucrare a resurselor minerale sunt de utilitate publică".
Resursele care fac obiectul noii legi sunt "cărbunii, minereurile feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, de metale nobile, radioactive, de pământuri rare, elemente disperse, sărurile haloide, substanţele utile nemetalifere, rocile utilizate în construcţii, rocile ornamentale, pietrele preţioase şi semipreţioase, turba, rocile bituminoase, gazele necombustibile, apele termominerale, apele minerale naturale carbogazoase şi necarbogazoase, nămolurile şi turbele terapeutice, apele geotermale, gazele care le însoţesc, apele minerale terapeutice şi gazele care le însoţesc, apele de izvor, precum si reziduurile miniere din haldele şi iazurile de decantare".
De asemenea, deputaţii au preluat din legea trecută prin Senat prevederea privind clasificarea ca fiind de interes public deosebit a proiectelor miniere ale căror beneficii sunt considerate mai mari decât efectele negative de mediu, prevedere care ar rezolva toate criticile de mediu care au fost aduse RMGC, în condiţiile în care autorităţile, în frunte cu guvernul, au susţinut că sin exploatarea de la Roşia Montană aduce beneficii statului, atât prin încasarea redevenţelor, a impozitelor indirecte şi creării de locuri de muncă, totul estimat la 5 miliarde de euro pe perioada derulării proiectului.
Astfel, potrivit actului normativ trecut luni seară prin comisii, intră în categoria "proiect de interes public deosebit – proiectele miniere ale căror beneficii economice şi sociale pe care statul şi/sau unităţile administraţiei locale le-ar obţine direct sau indirect din proiectul respectiv sunt mai mari decât efectele negative de mediu, beneficiile fiind temeinic fundamentate, cu condiţia refacerii mediului la finalizarea proiectului şi care vizează exploatarea uneia sau mai multor resurse strategice".
Deputaţii din comisiile de industrii şi administraţie au adoptat un amendament al PNL potrivit căruia titularii licenţei trebuie să folosească pentru extracţie "procedeele şi mijloacele tehnologice cele mai sigure, mai puţin dăunătoare pentru mediul înconjurător şi pentru sănătatea populaţiei din zonele vizate".
Şi în cazul exproprierilor se păstrează prevederile, acestea urmând să fie făcute de stat la propunerea titularului licenţei de exploatare care poate plăti şi despăgubirile.
Gandul.info
